Bucureştiul înfruntă UE

Or, UE îşi exprimase în repetate rânduri încrederea în Morar şi în capacitatea lui de a conduce lupta împotriva corupţiei la nivel înalt. DNA Sub conducerea lui morar, DNA, fusese, „unica instituţie căreia Comisia Europeană i-a acordat note bune pentru eforturile ei de combatere a corupţiei politice” mai relevă prestigiosul cotidian conservator din Frankfurt.

Ziarul relevă dezminţirile exprimate de purtătorul de cuvânt al executivului comunitar, Mark Gray, după difuzarea în luna mai a unor zvonuri false, conform căreia comisia Europeană ar fi adoptat o poziţie de neutralitate în chestiunea demiterii lui Morar. Gray scosese în evidenţă aprecierea de care DNA s-a bucurat întotdeauna la Bruxelles, precum şi "importanţa stabilităţii instituţionale" pentru eficienţa luptei împotriva corupţiei.

Ziarul analizează şi propunerea lui Predoiu de a o plasa pe procuroarea Monica Şerbănescu la conducerea DNA. Cotidianul din Frankurt îşi edifică cititorii în privinţa cauzelor şi scopurilor actualei manevre, scriind: "Monica Şerbănescu a fost o apropiată colaboratoare a lui Ilie Botoş, care,… considerat un om al vechilor structuri…, s-a opus reformelor introduse de fostul ministru al justiţiei, Monica Macovei”.

În fine, Frankfurter Allgemeine Zeitung consideră improbabilă validarea, de către preşedintele Băsescu, a propunerii lui Predoiu, întrucât, după alegerile din noiembrie s-ar putea ca România să aibă un nou ministru al justiţiei.

Principalele editoriale abordează din nou conflictul din Caucaz. Mulţi observatori remarcă descumpănirea occidentului în genere, şi a SUA în special în faţa situaţiei create de invazia rusă în Georgia.

Dar şi Kremlinul şi-a creat o dilemă, relevă cotidianul german de stânga, Frankfurter Rundschau. Ce va face oare Moscova de acum încolo, se întreabă ziarul, scriind: "Dacă după încheierea ostilităţilor, Rusia nu-şi va mai retrage trupele" din zonele separatiste Abhazia şi Oseţia de Sud, aşa cum a anunţat şi va anexa cele două regiuni, "va amplifica adversitatea occidentului. Dacă în schimb le transformă în state suverane, îi va încuraja pe separatiştii de pe teritoriul propriu".

Tot la stânga spectrului politic, Financial Times Deutschland crede că Georgia ar avea, paradoxal, doar de câştigat de pe urma pierderii definitive a Abhaziei şi Oseţiei, întrucât "cele două regiuni constituie marile ei ipoteci", iar gruzinii ar scăpa de două mari pietre de moară legate de gât.

Comentând vizita preşedintelui Franţei la Kremlin, Frankfurter Allgemeine Zeitung scoate în evidenţă impotenţa UE, care "s-a văzut nu doar luată prin suprindere de viteza derulării evenimentelor, ci lovită de-a dreptul de apoplexie nu în ultimul rând din pricina durităţii lor". Occidentul "trebuie să să înţeleagă în fine că Moscova nu se mai teme de confruntarea militară în urmărirea intereselor ei".

O poziţie întrucâtva principială ocupă şi Sueddeutsche Zeitung, care cere UE să adopte o atitudine mult mai fermă, semnalizând Rusiei că a încălcat o "linie roşie".

Cât de amplă e descumpănirea vesteuropenilor reise şi din Ostthueringer Zeitung, care solicită de asemenea "fermitate" occidentală, considerând însă că ar trebui evitată orice "confruntare deschisă cu Rusia".

La rândul său, Neue Zuercher Zeitung abordează perplexitatea administraţiei Bush, care, în ciuda tăioasei ei declaraţii calificând drept inacceptabilă invazia rusească într-o ţară suverană, cu scopul înlăturării unui guvern democratic ales, n-a găsit încă nici o formulă care să indice vreo posibilă pedepsire a Moscovei. Ziarul observă că Rusia încearcă să dicteze pacea, planul în 6 puncte prezentat de Sarekozy şi Medvedev nestipulînd clar şi fără echivoc integritatea teritorială a georgiei. Şi cotidianul din Zuerich atrage concomitent atenţia asupra neliniştii pe care incursiunea rusă a provocat-o în estul Europei.