Bucureştiul şi politica europeană a transporturilor

Ministrul Transporturilor, Gheorghe Dobre, s-a străduit să dea asigurări că lucrurile sînt sub control şi că încă de la instalarea sa a considerat că acest coridor de transport este principala prioritate. “Traseul coridorului, a amintit el, a fost negociat cu Uniunea Europeană, el regăsindu-se în anexa tratatului de aderare asumat atît de UE, cît şi de România”. Cu toate acestea, aşa după cum a confirmat Delegaţia Comisiei Europene la Bucureşti, „un Grup de experţi la nivel înalt, care nu aparţine Comisiei Europene, lucrează la o recomandare către Comisia Europeană privind extinderea reţelelor de transport trans-europene către ţările vecine, inclusiv trasarea coridoarelor pan-europene. Recomandarile Grupului sînt aşteptate să ajungă pe masa Comisei Europene în toamna aceasta”.

Herwig Nowak, de la secretariatul Coridorului IV a dezvăluit însă pentru postul nostru de radio, că exista în acest grup opinii potrivit cărora Coridorul IV ar putea alege un traseu mai scurt şi a atras atenţia că o asemenea evoluţie a lucrurilor ar duce la pierderea banilor deja investiti, dezavantajînd totodată România. Ministrul de externe Răzvan Mihai Ungreanu a confirmat la rîndul său existenţa unui grup independent de lucru, dar el a apreciat că:

"Sarcina acestui grup este să stabilească cinci-şase axe multimodale de legătură între UE şi vecinătatea sa şi nu să modifice traseul coridoarelor paneuropene de transport, care au fost stabilite deja de miniştrii Transporturilor”

Delegaţia CE la Bucureşti a confirmat că acest grup de lucru are rol consultativ, dar pe de altă parte a atras atenţia că orice comentariu asupra activităţii acestui grup mai înainte de a-şi prezenta concluziile este neavenit. Comunicatul Delegaţiei europene mai conţine un pasaj semnificativ: „Romania are acum observatori in toate institutiile Uniunii Europene, fiind astfel in pozitia de a-si apara interesele, daca va fi necesar”. Vulnerabilitatea României stă însă în faptul că autorităţile competente nu au făcut progrese în realizarea căilor rutiere din Coridorul IV, ceea ce permite cel puţin reevaluarea priorităţilor din perspectiva UE. Ministrul transporturilor Gheorghe Dobre a recunoscut de altfel că deocamdată România nu a semnat contractele de finanţare pentru construcţia autostrăzii. El a dat în schimb asigurări că evoluţiile sînt pozitive şi iminente. El a pus întîrzierile pe seama Guvernului Năstase: "Pînă în anul 2004, nu a existat nici o preocupare pentru finanţarea acestui coridor, aşa că vor exista anumite întîrzieri, determinate de intrarea în procedurile de finanţare europene. Vom prezenta un grafic cu termenele de finalizare a lucrărilor în momentul în care vom încheia contractele de împrumut", a spus Gheorghe Dobre. În replică PSD a cerut demisia ministrului transporturilor.