Bucureştiul se resemnează

După vizita la Bucureşti a ministrului afacerilor europene al Olandei, Ben Knappen, a fost mai clar pentru autorităţile din România la ce s-ar putea aştepta de la reuniunea Consiliului European din toamnă. Oficialul olandez a reconfirmat fără ambiguităţi opoziţia ţării sale faţă de admiterea României în Spaţiul Schengen cel puţin în cursul anului 2011: "Noi vrem să fim siguri, a spus el, referindu-se la problematica mai largă a justiţiei, că putem vorbi despre progrese sustenabile şi ireversibile".

Ben Knappen a spus iarăşi că, oricât de favorabil ar fi raportul din iunie al CE, nu va suficient să schimbe hotărârea Olandei.

Olanda nu este însă singura ţară care se opune, chiar dacă mesajul ei a fost, în stilistica sa, mai direct şi mai categoric. Germania şi Franţa au formulat serioase obiecţii de fond şi nimic nu arată că şi-ar fi schimbat punctele de vedere în ciuda faptului că în PE, Comisia pentru Libertăţii Civice, Justiţie a adoptat un raport favorabil cât priveşte pregătirea tehnică a României.

Dar nici măcar plenul PE nu va putea cu adevărat să modifice o decizie politică luată la nivelul guvernelor naţionale.

Germania susţine România, în cazul unui raport favorabil

Se poate totuşi observa că, în Germania cel puţin, nu există un discurs monolitic cu privire la situaţia de aspirante ale României şi Bulgariei şi că se manifestă şi opinii mai favorabile, ce puţin la nivelul Legislativului.

De exemplu, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag, Günther Krichbaum, a declarat, luni, la Sofia, că Germania va susţine aderarea Bulgariei şi României la Schengen, în cazul unui raport pozitiv al Comisiei Europene.

Nici un oficial guvernamental nu s-a grăbit însă să confirme asemenea generoase promisiuni. Dimpotrivă, ministrul de interne al Germaniei, Hans-Peter Friedrich, a declarat miercuri că susţine poziţia adoptată de Franţa în privinţa facilitării reintroducerii controalelor la frontiere. "Trebuie", a spus el, "să găsim, împreună, o definiţie a acestor cazuri excepţionale care permit reintroducerea controalelor la frontiere". El a mai explicat în acelaşi context că o reformă a sistemului Schengen ar permite acceptarea mai uşoară a noilor aspirante.

Cu toate acestea admiterea în astfel de condiţii nu satisface cu adevărat guvernul de la Bucureşti.

Reformă, da. După admitere.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat de altfel, încă de săptămâna trecută, că este de acord cu reforma, dar după admiterea României, iar ministrul de externe, Teodor Baconschi, a preluat integral mesajul într-un interviu publicat joi de Hotnews.

„Suntem de acord", a spus el, "să participăm la rescrierea acquis-ului Schengen, la consolidarea operaţiunilor Frontex, dar dinăuntru, nu din afară.”

România, care a pornit cu stângul în această campanie, stricând, într-un mod care nu a fost explicat suficient, relaţia sa cu Franţa, are cu siguranţă ghinion. Revoluţiile din nordul Africii, chiar dacă sunt salutate ca victorii ale democraţiei în lumea arabo-musulmană a avut un efect nefavorabil asupra libertăţilor din cadrul Uniunii Europene.

Valul de imigranţi tunisieni, care a provocat iniţial iritarea dintre Italia şi Franţa, a sporit îngrijorarea şi vigilenţa în întreg Occidentul european, oferind cele mai bune argumente acelora, care pledau de mai multă vreme pentru o reluare a controalelor la frontiere. Danemarca nu a mai stat deloc pe gânduri şi a anunţat că va restabili controlul pe podul de la Øresund.

Noul context oferă, cu siguranţă, ţărilor occidentale, care se tem de creşterea numărului de “clandestini” din România, sau de solicitanţi de locuri de muncă, posibilitatea de a adopta restricţii, fără să fie nevoite să dea explicaţii stânjenitoare emisarilor de la Bucureşti. Franţa cel puţin nu se mai străduieşte să explice nimic şi continuă să-i expulzeze pe romii aflaţi într-o situaţie ilegală.

În această ambianţă şansele ca România să răstoarne situaţia în favoarea sa sunt foarte mici. De altfel, la Bucureşti domneşte mai curând o stare de resemnare. Dincolo de exerciţiile retorice de optimism, ministrul de externe, Teodor Baconschi, aprecia, în interviul citat, că “realist este să ţinem cont de această evoluţie politică în interiorul UE”.

Cu altă ocazie, şeful diplomaţiei de la Bucureşti admitea, de asemenea, că problematica Schengen a fost supralicitată din punct de vedere politic, sporind neproductiv dimensiunile unei „înfrângeri” cu semnificaţie relativă.

Autor: Horaţiu Pepine
Redactor: Petre M. Iancu