« Bukarest in Wien »- dacă nu cunoaşteţi România să vă fie ruşine!

Austria se consideră un pod de legatură între Europa de Est şi cea de Vest. Ea a oferit anul acesta ţărilor proaspăt aderate la Uniunea Europeană o generoasă scenă de prezentare. Iata că austriecii îşi îndreaptă atenţia şi asupra României. « Bukarest in Wien » a grupat o serie de evenimente culturale româneşti concepute ca răspuns la acţiunile vieneze din Bucureşti, în mai a.c.

Deoarece Viena este o metropolă culturală, românii nu au adunat un public prea numeros. Interesantă a fost însă mediatizarea evenimentului. Majoritatea ziarelor au anunţat manifestarea română trecînd în revistă prejudecăţile occidentalilor despre România. « România nu este ţara lui Dracula şi a căminelor de copii » notează cotidienele « Kurier » şi « Der Standard ». După o serie de negaţii – « România nu este nici ţara criminalităţii, a cîinilor vagabonzi sau a închisorilor supraaglomerate »- urmează şi o definiţie a ceea ce ESTE România. « România este patria dadaistului Tristan Tzara, a filozofului Emil Cioran, a existenţialistului Mircea Eliade şi a dramaturgului Eugen Ionescu. » « România este mai mult decît ştim noi » concluzionează cotidianul « Wienerzeitung ».

Românul din oficiu a fost pentru toate ziarele austriece poetul Mircea Dinescu. Delegaţia jurnalistilor ospătată înaintea evenimentului român la moşia poetului de la Cetate, vede în Dinescu un simbol al României pitoreşti în dinamica schimbării. « Dinescu este un intelectual care nu se sfieşte să pună umărul şi la munci mai puţin delicate » scrie ziarul « Die Presse». « Dinescu este un Orson Welles - wrestler » notează şi « Wienerzeitung ».

Ceilalţi scriitori prezenţi la Viena sunt enumeraţi în general în note de subsol. Dintre ei, Mircea Cărtărescu este amintit ca o ciudăţenie- un scriitor care luptă împotriva înregimentării lui într-un spaţiu geo-politic anume. Amintit în treacăt este şi scriitorul sas Eginald Schlattner, care, notează « Die Presse » « nu mai are nevoie de prezentare ». Spre deosebire de colegii săi, pastorul de la Roşia scrie direct în limba germană. Romanele sale « Cocoşul decapitat » şi « Mănuşile roşii » sunt bestselleruri atît în Austria, cît şi în Germania.

« România nu şi-a găsit încă traducători » concluzionează cotidianul « Kurier ». « Este o ruşine să nu cunoaştem România» scrie « Die Presse ». «Deşi ea a fost highlightul expoziţiei de carte de la Leipzig, în 1998, cărţile româneşti traduse în germană se pot număra pe degete. »În mod curios, evenimentul român de la Viena a fost anunţat şi comentat anticipat, însă ecourile sale s-au stins o data cu plecarea românilor.