Bundestagul demarează ratificarea tratatelor de aderare ale României şi Bulgariei

Cu cât trece timpul, cu atât mai tensionate devin divergenţele de opinie în rândul parlamentarilor germani. Ratificarea tratatelor de aderare ale României şi Bulgariei este prevăzută la începutul lunii aprilie, adică înaintea publicării raportului de monitorizare al Comisiei Europene din luna mai. Unii deputaţi sunt de părere că ar trebui aşteptat acest raport, înaintea luării unei decizii, după cum a declarat europarlamentarul creştin-social Thomas Silberhorn:
„Solicităm guvernului federal să nu emită semnale politice, şi anume de a închide ambii ochi, înaintea studierii raportului de ţară al Comisiei Europene. Abia în urma acestui raport putem decide asupra demersurilor ulterioare”, a declarat conservatorul creştin-social Thomas Silberhorn.

De cu totul altă părere este purtătorul de cuvânt pe probleme de politică externă al social-democraţilor în Bundestag, Gerd Weisskirchen:
„Nu avem voie în nici un caz să periclităm procesul de aderare al României şi Bulgariei. Ideea de a amâna aderarea pentru a vedea dacă nu se vor isca noi conflicte, nu este înţeleaptă, deoarece ea poate afecta eforturile de integrare întreprinse de cele două ţări.”

Şi colegul său de partid, expertul în probleme europene, Michael Roth, ne-a declarat, după ce se pronunţase într-un interview acordat săptămânalului „Der Spiegel” în favoarea activării clauzei de salvgardare:
„Nu ştiu, dacă îi spui unui candidat la aderare, că trebuie să mai aştepte un an, dacă această sancţiune îl va motiva cu adevărat să depună, în continuare, eforturile pentru realizarea reformelor necesare.”

Social-democraţii germani sunt de acord că presiunea de a efectua reformele la termen trebuie menţinută cu orice preţ asupra României şi Bulgariei. În acelaşi timp, grupul social-democrat din Parlamentul European a solicitat într-un mod neaşteptat de ferm, ca pe viitor să nu se mai admită concesii. În documentul lor se specifică: „Nu vom mai accepta, pe viitor, ratificarea unui tratat de aderare în baza considerării în avans a criteriilor de aderare îndeplinite, ca în cazul României şi Bulgariei”. Specificaţia „pe viitor” se referă desigur la următorii candidaţi la aderare.

Şi aici, părerile sunt împărţite. Aderarea României şi Bulgariei este legată, mai mult ca oricând, de problema dificilă a graniţelor UE.

Social-democratul Michael Roth se întreabă:
„În ce măsură este UE actualmente în stare să suporte aderarea altor state? Dispune ea de capacităţile necesare? Sunt structurile ei instituţionale construite astfel încât o Uniune cu 30 de membri să fie în continuare funcţională? Eu personal mă îndoiesc profund”, mărturiseşte Michael Roth.

Creştin-socialul Thomas Silberhorn este, de asemenea, de părere că:
„Cel târziu după aderarea Croaţiei trebuie hotărâte reforme instituţionale”.

Purtătorul de cuvânt al grupului social-democrat din Bundestag, Gerd Weisskirchen, opune acestor convingeri optimismul său bazat pe idealurile comunitare:
„Toate statele trebuie să aibă aceeaşi şansă de a deveni membri ai UE, dacă îndeplinesc criteriile stabilite. Singurele aspecte esenţiale sunt respectarea criteriilor şi îndeplinirea Acquis-ului comunitar. Nimic altceva”, susţine Gerd Weisskirchen.