Bush în Ungaria

Trupele sovietice, şi aliaţii Rusiei au reprimat brutal revolta. Comemorînd represiunea de acum 50 de ani, preşedintele Statelor Unite va rosti un discurs despre libertate şi tiranie

Inaintea acestei alocţiuni, Bush s-a întreţinut cu omologul său maghiar Laszlo Solyom şi cu premierul Ferenc Gyurczsany. Dar semnificaţia majoră a vizitei nu rezidă în convorbirile politice cu aliaţii Americii de la Budapesta. Net mai important e caracterul simbolic al prezenţei liderului SUA în capitala Ungariei la o o jumătate de veac de la eroica revoltă anticomunistă din 1956, înăbuşită în sînge de sovietici şi de aliaţii lor în toamna aceluiaşi an.

Marcînd dramaticele evenimente de atunci, George Bush a depus o coroană de flori la monumentul dedicat victimelor răscoalei. Mulţi cetăţeni mai vîrstnici îşi mai amintesc că, în 1956, speraseră în zadar în ajutor american în faţa agresiunii Moscovei. Acest ajutor al SUA pentru naţiunile captive năzuind să-şi reobţină libertatea avea să vină totuşi, ulterior, relevă profesoara de istorie Maria Schmidt, menţionînd vizita efectuată în Ungaria, în 1989, de primul preşedinte George Bush: „Rostind în 1989 un mare discurs, Bush a subliniat că SUA se află de partea democratizării”, a amintit ea.

Fiul său a continuat tradiţia inaugurată de părinte, rostind la Budapesta o cuvîntare despere libertate şi tiranie. Deşi cetăţenii Ungariei nu se aşteptau la prea mult din partea acestei vizite, ungurii sunt departe de atitdunea foarte critică manifestă de mulţi austrieci în cursul escalei lui Bush la Viena. De altfel, oficialităţile de la Budapesta au sprijinit constant politica irakiană a SUA. Ca şi restul ţărilor ex-comuniste, Ungaria pendulează între Washington şi Bruxelles, relevă politologul Zoltan Kiszely. Potrivit lui „UE nu este în stare să ne garanteze securitatea. Războaiele balcanice au demonstrat acest lucru. In chestiuni de securitate nu ne putem baza pe Uniunea Europeană. In schimb SUA ne furnizează fără doar şi poate aceste garanţii”.

Discuţiile dela Budapesta nu vor stărui excesiv asupra situaţiei politice globale. Premierul maghiar i-ar putea solicita lui Bush să-i includă pe unguri pe lista celor care să poată călători în SUA fără vize. Dar preşedintele Ungariei a refuzat pînă în prezent cererea SUA ca turiştii să poată fi identiticaţi prin intermediul amprentelor lor digitale.

Evident, toate acestea, departe de a constitui conflicte serioase, reprezintă mai degrabă mizilicuri prea puţin apte să tulbure amica atmosferă a dineului comun la care, date fiind preferinţele culinare ale sportivului preşedinte american, nu se va servi delicatesa nu tocmai slabă care este ficatul de gîscă îndopată.