Butoiul Danaidelor, burca şi crucifixul

Grecia trebuie să fie un test de încercare a solidităţii zonei Euro, şi nu exemplul căderii în păcat – crede TAGESSPIEGEL, relevînd că actuala criză elenă dezvăluie deficite politice enorme în cadrul comunităţii, carenţe care se cer urgent înlăturate tocmai fiindcă avem nevoie de mai multă Europă şi nu de mai puţină.

Mai la obiect, în căutarea cauzelor, FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG este de părere că primejduită nu este valoarea externă a monedei Euro ci soliditatea ei internă,din pricina îndatorării iresponsabile a Greciei dar şi a altor membre ale uniunii monetare, din care motiv, acum, Germania trebuie să achite, din nou, nota de plată. În răstimp, bancherii îşi freacă satisfăcuţi palmele, trăgînd profit de pe urma dubioaselor afaceri ale elenilor. Speculanţii ştiu că nu ei vor trage ponoasele dacă în pofida ajutoarelor, Grecia nu va ieşi la liman. Cît despre bieţii contribuabili, aceştia se întreabă furibunzi de cîte ori vor mai fi ei cei puşi la plată pentru greşelile altora, ştiind că muntele de datorii care sporeşte azi se va transforma într-o spirală a impozitelor, mîine.

De la Madrid, EL PAIS crede că nu Grecia ci doamna Merkel ar fi cea care ameninţă stabilitatea monedei Euro, prin condiţionarea ajutorului acordat Greciei. Ezitările Berlinului şi ale Bruxelles-ului ar mai fi relevat, prin ricoşeu, că în caz de nevoie, FMI este mai eficient decît Uniunea Europeană.

Ar fi scoaterea temporară a Greciei din zona Euro o soluţie? Pe termen scurt poate, pe termen lung însă ea ar duce la îngroparea fundamentului monedei comune scrie NEUE ZÜRCHER ZEITUNG, întrevăzînd şi următorul scenariu: dacă acest prim ajutor se va dovedi insuficient, dacă alte state afectate de deficite bugetare majore vor cere şi ele ajutor, stabilitatea zonei euro va fi periclitată.

Grecia nu trebuie demonizată recomandă TRIERISCHER VOLKSFREUND, semnalînd că în Germania s-a dezlănţuit o dezbatere aproape şovină despre lenea grecilor şi despre economiile germanilor dintre care unii cer revenirea la buna şi vechea marcă în locul periclitatului euro. Dar – se întreabă ziarul citat - de ce germanii, italienii, spaniolii, francezii nu văd bîrna din ochiul lor şi doar paiul din ochiul vecinului? Uită ei oare că şi deficitul lor bugetar este în derivă. A te întinde mai mult decît îţi este plapuma, a face pomeni electorale – nu sunt o specialitate grecească ci un terci european, servit de ani de zile atît la nivel comunal cît şi statal.

Dar în Europa, măcar merele discordiei sunt de soiuri diferite. În Franţa, o mai veche declaraţie a preşedintelui Sarkozy potrivit căreia burca sau nikabul - ce acoperă aproape complet corpul femeii musulmane – nu sunt nici binevăzute nici binevenite - este pe punctul de a se transforma într-o lege care ar interzice portul acestor veştminte, riscînd însă, remarcă LE MONDE să stigmatizeze comunitatea musulmană.

În Germania, propunerea de scoatere a crucifixului din şcoli, făcută de tînăra Aygül Özkan, membră a partidului creştin-democrat, desemnată pentru funcţia de ministru pentru probleme sociale, familie şi femei în guvernul din landul Saxonia Inferioară, a stîrnit un val de proteste .

Peste noapte, viitoarea ministresă, cetăţean german de origine turcă, şi-a retractat spusele.

Ea a călcat însă cum nu se putea mai rău în străchini, scrie SÜDKURIER, fiind pe deasupra şi membră a partidului creştin-democrat. Păcat, fiindcă desemnarea ei în noua funcţie a fost un semnal pozitiv dat cetăţenilor germani de origine străină.

Dimpotrivă, Aygül Özkan nu are motive să se scuze, crede FLENSBURGER TAGEBLATT, amintind că şi constituţia Republicii Federale stipulează stricta separaţie dintre biserică şi stat.

Intr-o sentinţă pronunţată în notoriul proces, de dată mai veche, vizînd locul crucifixului din sălile de clasă, tribunalul federal constituţional de la Karlsruhe menţiona că dacă cineva se simte lezat de prezenţa unor simboluri religioase în şcoli, atunci acestea trebuie înlăturate. Pericolul real pentru apusul creştin nu vine din partea sugestiei făcute de Aygül Özkan de înlăturare a crucifixului din sălile de clasă ci din partea adversarilor ei radicali, a extremiştilor islamişti şi a extremiştilor de dreapta, care au proferat deja ameninţări la adresa ei, doar fiindcă a cutezat să-şi exprime punctul de vedere.

Autor: Rodica Binder

Redactor:Medana Weident