Buturuga mică răstoarnă carul mare

Dacă ar fi să dăm crezare opiniei cotidianului LE MONDE, nu-ul irlandezilor ar fi în realitate un nu european spus tratatului de reformă deşi ei ţin la idealurile europene. Dar cetăţenii Uniunii nu se pot regăsi în această maşinărie complicată care nici nu-i protejează şi nici nu-i linişteşte. Munţii de hîrtie şi directivele neclare dar agresive au creat un zid între Uniunea Europeană şi cetăţenii ei, care aşteaptă soluţii clare şi concrete la problemele lor cotidiene.

În absenţa acestora, criza a devenit un simptom al normalităţii în Uniunea Europeană, titrează DIE WELT un articol publicat pe aceeaşi pagină cu interviului acordat de preşedintele Comisiei Uniunii Europene, Jose Manuel Barroso marelui cotidian berlinez.

Rezultatul referendumului din Irlanda pune în pericol tratatul de reformă al Uniunii Europene conform adagiului „buturuga mică răstoarnă carul mare”. Fără a se lăsa descurajat de refuzul irlandezilor, Barroso este decis să salveze tratatul, lansînd o invitaţie nu doar la cercetarea cauzelor acestui nou eşec ci şi la un act de reflecţie asupra următorilor paşi. Devreme ce toate cele 27 de state au semnat tratatul, ele poartă împreună răspunderea pentru soarta acestuia crede preşedintele Comisiei Uniunii Europene.

Bruxelles nu este un monstru birocratic aşa cum cred unii eurosceptici opinează Barroso. Întrebat şi ce poate face Uniunea Europeană pentru a stopa explozia preţurilor la combustibili şi alimente, liderul de la Bruxelles nu crede în minuni, preţurile vor creşte în continuare şi tot ceea ce se poate face este o reducere a dependenţei de sursele de energie fosilă şi o miză mai puternică pe energia alternativă. Tot DIE WELT îşi anunţă cititorii pe prima pagină că Germania este campioană în materie de economisire a energiei. Un exemplu demn de urmat.

„Xenofobia periclitează democraţia” – este concluzia unui studiu realizat de fundaţia Friedrich Ebbert apropiată partidului social democrat şi titlul unui articol publicat în BERLINER ZEITUNG care analizează rezultatele investigaţiei. Cum pot fi contracarate resentimentele etnice? Politica trebuie să recurgă din nou la un limbaj pe înţelesul tuturor este una din recomandări. OBERMAIN TAGBLATT scrutează cauzele pentru care unii cetăţeni cad în mrejele ideologiei brune: şomajul, spectrul decăderii sociale, nemulţumirea faţă de clasa guvernanţilor.

„Dialog în loc de violenţă” - sună reţeta recomandată de NEUE ZÜRCHER ZEITUNG în terapia conflictului din Orientul Apropiat. Compoziţia acestui panaceu ar fi în viziunea cotidianului elveţian următoarea: disponibilitatea de compromis a Statelor Unite şi a aliaţilor săi din regiune are drept scop eliberarea aliaţilor arabi ai Iranului din îmbrăţişările mullahilor de la Teheran şi izolarea statului teocratic. Pentru atingerea acestui scop, Israelul trebuie să cedeze exigenţelor Siriei, Libanului şi palestinienilor pînă în punctul în care acestora alianţa cu Iranul să nu li se mai pară vitală. Dar pînă cînd Israelul se va decide să facă acest pas, Teheranul va avea ocazia ca prin manevre perturbatoare să pună la încercare disponibilitatea de dialog şi astfel să-şi reitereze încercarea de a atrage atenţia asupra statutului său de putere în regiune.

S-a afirmat adesea că în Orientul Apropiat partenerii de negocieri sunt prea slabi pentru a face compromisuri scrie FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG pentru a se întreba la sfîrşitul comentariului despre „armistiţiul de probă”, convenit între Israel şi Hamas, dacă nu cumva tocmai această „slăbiciune nu va fi factorul care-i va determina pe aceştia să dea înapoi făcînd…un pas înainte prin chiar disponibilitatea de a face compromisuri.”

DER STANDARD consideră că fără o strategie politică şi fără angrenarea mişcării radicale Hamas în procesul de negocieri, un singur foc de armă va fi suficient pentru a repune în mişcare spirala violenţei.

Dar în acelaşi timp, avertizează SVENSKA DAGBLADET Hamas este cel care trebuie să se schimbe în primul rînd şi să renunţe la terorism.