Când Moş Crăciun scoate pistolul

În paginile revistei au fost prezentate cele mai spectaculoase spargeri din istorie, săvârşite în perioada Crăciunului.

Nişte hoţi ghinionişti

În dimineaţa zilei de 23 decembrie 1927, un Moş Crăciun rotofei şi micuţ de statură se plimba prin centrul oraşului Cisco, Texas. Pe unde trecea, stârnea interesul copiilor care-i prezentau liste întregi cu dorinţe. Însoţit de alaiul de copii, bărbatul costumat în Moş a intrat într-o filială a First National Bank. "Hello Santa", l-au salutat zâmbind funcţionarii de la ghişee. Dar, în loc de daruri, Moş Crăciun a scos un revolver. Trei dintre complicii săi, şi aceştia înarmaţi, au cerut să li se deschidă trezoreria. Câteva momente mai târziu s-a auzit prima împuşcătură.

Moş Crăciun, în straiele căruia s-a deghizat infractorul Marshall Ratliff, a îndesat rapid în sac bani şi titluri de valoare. Apoi, cvartetul de infractori s-a lovit numai de ghinioane. O clientă, care a anticipat ce avea să urmeze încă de la intrarea Moşului în sediul băncii, a reuşit să fugă şi a chemat poliţia. Câteva minute mai târziu, şeriful şi oamenii lui au ajuns acolo, iar ştirea s-a răspândit cu repeziciune în oraş.

În faţa băncii s-au adunat o mulţime de oameni. Mulţi aveau la ei arme având în vedere că, în urmă cu câteva zile, Asociaţia Bancherilor din Texas promisese o recompensă de 5000 de dolari americani pentru fiecare spărgător ucis. Pe atunci, erau jefuite zilnic între două şi cinci bănci.

Moş Crăciun a fost linşat

După aceea au urmat schimburi de focuri atât între poliţie şi bandiţi, cât şi între vânătorii de recompense şi bandiţi. Tâlharii au reuşit să fugă luând ca ostatice două fetiţe. Şeriful şi un ajutor de-al lui au fost ucişi. Doi gangsteri au fost răniţi. Cu toate acestea, infractorii au reuşit să ajungă la maşină cu tot cu fetiţe. Dar în rezervor nu mai era benzină, iar roţile erau ciuruite de gloanţe.

Făcând din nou uz de arme, spărgătorii au oprit un autoturism care trecea întâmplător pe acolo şi l-au obligat pe şofer să părăsească maşina. Numai că tânărul în vârstă de doar 14 ani, care se afla la volan, a luat şi cheia din contact, iar Moş Crăciun şi complicii săi şi-au dat seama abia după ce s-au instalat în maşină.

Trei dintre bandiţi au reuşit să se facă nevăzuţi, cu tot cu fetiţe, în norul de praf care a însoţit o nouă rafală de împuşcături. Al patrulea a căzut secerat de gloanţe. Între oamenii legii şi spărgători a urmat un joc de-a şoarecele şi pisica ce a ţinut zile în şir. În cele din urmă, şase gloanţe l-au nimerit pe Moş Crăciun, provocându-i răni grave. Cei doi complici ai săi au fost arestaţi două zile mai târziu.

Condamnat la moarte, Marshall Ratliff - alias Moş Crăciun - a sfârşit înainte a-i putea fi executată sentinţa. O gloată furioasă l-a răpit din închisoare şi l-a spânzurat de un stâlp de telegraf. Renumele mesagerului sărbătorii de Crăciun, în speţă al Moşului, a avut de suferit multă vreme după aceea. De pildă, la slujba din seara de Ajun, un copil l-a întrebat pe actorul deghizat în Moş: "Moş Crăciun de ce ai jefuit banca?".

Pentru englezi - tâlhari, pentru scoţieni - eroi

Un alt jaf spectaculos a fost comis la Londra în 1950 când patru tâlhari au furat legendara "Stone of Scone" de la Westminster Abbey. Nici pe departe piatră preţioasă, "Stone of Scone" are valoare istorică. Regele Eduard I capturase roca roşiatică în anul 1296 după o campanie desfăşurată în nordul insulei, spre marea groază a scoţienilor pentru că Piatra din Scone era un obiect sfânt de importanţă naţională. De când lumea şi pământul, Piatra din Scone fusese folosită drept tron cu puteri magice la ceremonia de încoronare a regilor scoţieni.

Pentru a fi sigur că Pietrei nu i se va întâmpla nimic, Eduard a dat ordin ca aceasta să fie inclusă de sculptorii curţii între picioarele tronului său gotic din catedrala Westminster Abbey. 654 de ani avea să fie ascunsă Stone of Scone în faimoasa catedrală londoneză, mai exact până la acel 25 decembrie 1950. Patru prieteni, printre care studentul la istorie Ian Hamilton aveau să fure Piatra sfântă a scoţienilor şi să o încarce după un efort eroic în Fordul ce aştepta în faţa catedralei cu motorul pornit. Dar să nu credeţi că vroiau să facă bani pe piaţa neagră a antichităţilor. Nuuuu! Fapta lor a fost motivată de mândrie patriotică, de dorinţa de a da poporului Scoţiei înapoi ce era al lor de ani şi ani.

Mare le-a fost sperietura celor patru prieteni când, în timpul acţiunii de eliberare, Piatra din Scone a fost scăpată. Brusc, eroicii salvatori nu mai aveau de cărat o Piatră sfântă, ci două jumătăţi ale acesteia. Cu chiu cu vai fuga le-a reuşit însă. Cu feţe de studenţi cuminţi şi un motor de doar 8 cai putere, cei patru hoţi au reuşit să treacă de toate blocajele poliţiei şi pe drum către Scoţia s-au mai oprit şi la sculptorul Bertie Gray, care a reuşit să lipească cele două jumătăţi ale Pietrei. Livrarea s-a produs la abaţia Arbroath, un fel de Mecca a naţionaliştilor scoţieni.

Scoţia a fost cuprinsă de un val de euforie, în timp ce englezii nu s-au dat înapoi de la a-i deferi justiţiei pe cei patru răpitori. Pietrei sfinte din Scone nu i-a fost însă dat să petreacă prea mult timp pe pământ natal. În primăvara lui 1951 ea se găsea din nou la locul ales de Eduard pentru ea, în aceeaşi Westminster Abbey. Cu toate acestea, justiţia engleză a decis să nu-i condamne pe cei patru hoţi. Nu de alta, dar în Scoţia tinerii ajunseseră la stadiul de eroi naţionali.

Până la urmă, la 700 de ani de la primul furt „regal" din 1296, lungul exil al Pietrei sfinte din Scone a luat, oficial, sfârşit. Într-o ceremonie cu mare fast, Stone of Scone a fost depusă în castelul Edinburgh.

James Bond la Stockholm

Un alt jaf spectaculos săvârşit în perioada Crăciunului a avut loc în anul 2000. În maniera James Bond, mai mulţi bărbaţi purtând cagule, au pătruns înarmaţi în Muzeul Naţional din Stockholm, au trecut pe lângă vizitatorii îngroziţi şi s-au îndreptat către o galerie cu tablouri. În câteva minute au sustras un Rembrandt şi două lucrări de Renoir după care s-au făcut nevăzuţi.

Maşinile poliţiei, pornite în urmărire, nu au reuşit să parcurgă o distanţă prea mare pentru că au rămas în pană. Hoţii, care s-au dovedit a fi profesionişti, au avut grijă să monteze bariere cu ghimpi în jurul muzeului.

În încercarea de a elucida cazul, anchetatorii au bâjbâit prin întuneric multă vreme. Totuşi, în 2001, în urma unei razii antidrog a fost descoperit un tablou Renoir. Patru ani mai târziu, a fost găsită şi cea de-a doua pictură. Făptaşii au fost depistaţi în septembrie 2005, la Copenhaga, în timp ce încercau să vândă autoportretul lui Rembrandt.

Acum, cele trei tablouri pot fi din nou admirate în galeriile Muzeului Naţional din Stockholm. Hoţii sunt singurii care nu mai au această posibilitate. Toţi cei implicaţi îşi petrec şi acest Crăciun după gratii.

Sursa: Der Spiegel
Autori: Julia Driesen (Der Spiegel), Claudia Ştefan
Redactor: Laurenţiu Diaconu-Colintineanu