Un venit brut mai mare, mai puţini bani în portofel

Pe 20 februarie se sărbătoreşte Ziua Mondială a Justiţiei Sociale. Iniţiativă a Adunării Generale a ONU din 26 noiembrie 2007, Ziua Mondială a Justiţiei Sociale a început să fie aniversată din anul 2009. Scopul este de a atrage atenţia factorilor responsabili asupra unor probleme precum sărăcia, şomajul şi excluziunea socială. Şi de a aminti de principiul etic, conform căruia oamenii ar trebui să aibă o participare vie la bunurile materiale şi spirituale ale comunităţii. Conform art. 20 din Legea Fundamentală, Germania, ca stat social, se obligă să ţină seama de acest obiectiv. Cu punerea în aplicare este mai greu. 

Astfel, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) reclamă, de multă vreme, un puternic dezavantaj social în sistemul de învăţământ german, o rată a sărăciei în rândul copiilor destul de mare şi sprijinul insuficient acordat şomerilor pe termen lung. Institutul de Cercetări Economice (IFO) nu numai că sprijină aceste critici, dar le şi extinde. Familiile cu venituri modeste nu sunt stimulate în niciun fel să le mărească, reiese dintr-un recent studiu. În anumite cazuri ba chiar ar avea mai puţini bani dacă s-ar duce la muncă.  

Salariu brut mai mare, venit net mai mic

"Avem un sistem absurd", afirmă Andreas Peichl de la institutul IFO. Celui cu un venit mic, care primeşte subvenţii de la stat pentru asigurarea nivelului minim de trai, ajutor pentru copil şi pentru locuinţă, i se micşorează venitul net cu fiecare euro pe care îl câştigă preluând un job, fiindcă beneficiile sociale se reduc în consecinţă. Şi nu vorbim despre o diminuare, ci despre o reducere radicală. 100 de euro câştigaţi în plus duc la scurtarea ajutorului social cu 80 până la 100%, a ajutorului pentru copil cu 50% şi a suplimentului pentru locuinţă cu alte câteva zeci de procente.

Pentru un părinte singur, cu doi copii, venitul brut lunar este prevăzut la 1700 - 2350 euro. Fiecare euro câştigat în plus duce la scăderea venitului net. "Cine munceşte mai mult sau primeşte o mărire de salariu va avea, în cele din urmă, mai puţin în portofel", mai spune Peichl.  

Cei mai afectaţi

Cercetătorii au calculat că un părinte singur cu doi copii, cu un salariu lunar brut de 1700 de euro, care beneficiază şi de ajutor social din cauza venitului său prea mic, are bani în portofel exact ca un părinte care câştigă 2750 euro brut. Însă părintele care câştigă 2750 euro lunar brut nu are dreptul la ajutoare sociale. În schimb, plăteşte impozite şi taxe. În ambele cazuri vorbim despre un net lunar de 2185 de euro. Şi cuplurile cu copii care trăiesc sub acelaşi acoperiş sunt în aceeaşi situaţie, deşi cifrele sunt diferite.

Angajaţii cu jumătate de normă sau mini-job rămân cu şi mai puţini bani în urma realizării unor venituri suplimentare comparativ cu persoanele cu salarii medii sau bune - chiar dacă acestea din urmă achită impozite mai mari. "Orele suplimentare se fac acolo unde sunt salariile consistente, fiindcă acolo rentează. Însă mai mult ar putea lucra cei cu salarii modeste", analizează Peichl. Pe baza acestor calcule, în Germania, ar fi necesară reformarea sistemului de impozitare, contribuţii şi ajutor social "fiindcă acesta nu este considerat un sistem integrat, ci există elemente individuale, controlate de către anumite ministere."  

Bine intenţionat, prost coordonat

Astfel, pe lângă Ministerul Finanţelor - responsabil cu impozitarea - pentru asigurarea nivelului minim de trai, ajutorul pentru copil şi cel pentru locuinţă răspund alte trei ministere. Ministerul Muncii, al Familiei şi cel al Construcţiilor ar trebui să colaboreze şi să se unească într-un sistem coerent, consideră experţii IFO. 

O cerere nu neapărat nouă. De câteva decenii încoace, specialiştii avertizează asupra dificultăţilor întâmpinate în tentativa de a scăpa din capcana sărăciei în Germania. Nici persoanele asistate social înainte de implementarea reformei "Agenda 2010" nu se alegeau cu mare lucru dacă încercau să-şi rotunjească veniturile. Danemarca, Marea Britanie şi alte ţări demonstrează, însă, că se poate. Prin "working tax credits" (impozitul negativ pe venit) există parţial sisteme de impozitare şi transfer.  

Sărăcia se moşteneşte

Din capcana sărăciei nu reuşesc să scape, poate chiar toată viaţa, persoanele necalificate sau slab calificate. Iar probabiilitatea ca urmaşii acestor oameni să aibă aceeaşi soartă este destul de mare. "Comparativ cu alte ţări, succesul şcolar al copiilor din Germania depinde mult de părinţi, de veniturile şi de nivelul de educaţie al acestora", adaugă Andreas Peichl.  

Germania alocă puţini bani pentru educaţia copiilor cu vârste mici şi mulţi bani pentru învăţământul superior. De aceea, conchide reprezentantul IFO, Andreas Peichl, "avem nevoie să investim în educaţia timpurie. Mă refer la stimularea copiilor, nu la supraveghere şi îngrijire".

Autor: Sabine Kinkartz / CS