Cârciuma securistă

La 19 ani după căderea zidului Berlinului, doi proprietari de cârciumă au decis să readucă la viaţă amintirea fostei poliţii politice din Germania de Est. Adresa: Nonnenstr, Berlin. Bucăţele de hârtie într-o pungă simbolizează un dosar distrus, iar din decoraţia neobişnuită nu putea să lipsească mândrul drapel al RDG. Nici numele nu a fost ales la întâmplare, pentru că în vremurile comuniste ministerul pentru securitatea statului era numit de populaţie "firma". Iar faptul că barul se găseşte fix pe aceeaşi stradă unde se situa fostul minister al spionajului dă naştere la controverse. Asociaţiile victimelor Stasi sunt consternate.

"Această abordare umoristică este de neconceput", afirmă cu mânie Theodor Mittrup, reprezentant al Uniunii Asociaţiilor Victimelor Stasi. Uniunea îşi are sediul chiar în fosta centrală a şefului poliţiei politice, Erich Mielke, la o aruncătură de băţ de noua "firmă". Celor care au fost încarceraţi de aparatul opresiv le cam stă râsul în gât la vederea parodiei, iar victimele nu primesc aceeaşi atenţie precum deschiderea acestui bar, se plânge Mittrup, în a cărui opinie trecutul RDG este abordat din ce în ce mai puţin.

Curatorul memorialului victimelor Stasi, Hubertus Knabe, este de-a dreptul înspăimântat de "lipsa totală de sensibilitate". "Politica a eşuat lamentabil, lucru care a devenit evident. Victimele dictaturii SED au nevoie de o protecţie legiferată împotriva batjocurii".

Proprietarii nu sunt deranjaţi deloc

"Toată treaba nu e deloc o glumă, ci un aspect satiric cât se poate de serios", afirmă Wilfried Gau (60), unul din cei doi patroni. În opinia sa, Stasi este criminalizată pe nedrept, dar la acuze împotriva întregului regim SED nu se înghesuie lumea. "În fond ea nu a fost altceva decât un serviciu secret, la fel ca BND (actualul serviciu de informaţii al Germaniei) sau Mossad". "La noi, lumea îşi bea berea la fel de normal precum în alte cârciumi şi discută despre vrute şi nevrute, de exemplu femei şi fotbal", afirmă Wolfgang Schmelz, celălalt proprietar, "ceea ce nu înseamnă nici pe departe că aici vin, vai vezi Doamne, foşti colaboratori ai Stasi".

În cârciumă discuţiile devin aprinse. "Stasi nu poate fi înfrumuseţată prin vorbe", este de părere un tânăr de 33 de ani. O doamnă mai în vârstă se apără spunând că "doar pentru că locuiesc aici în zonă, nu înseamnă că am şi colaborat cu Stasi".

În orice caz, proprietarii barului cred că au îmbogăţit oferta turistică a capitalei germane şi speră să devină un punct important pe tururile organizate. Pentru că turiştii caută la Berlin dovezi palpabile ale trecutului. Dar cum zidul a dispărut aproape în totalitate, mici afacerişti încearcă să anime atmosfera şi să îşi consolideze şi conturile "in the process".