Cât a costat reconstrucţia fostei RDG după reunificare?

Cu 20 de ani în urmă, Republica Federală Germania şi Republica Democrată Germană au semnat Tratatul de Reunificare. Fosta RDG a renunţat la propriile sisteme economice şi a adoptat modelul economiei sociale de piaţă a RFG iar marca germană din vest a fost introdusă şi în est.

Nenumăraţi experţi au avertizat la acea vreme împotriva unei uniuni monetare precipitate, inclusiv analistul economic Rudolf Hickel. Astăzi însă, Hickel şi-a revizuit poziţia de acum 20 de ani.

"Uniunea monetară care a dus la înlocuirea mărcii est-germane cu marca vest-germană ar fi trebuit să finalizeze procesul reunificării. Acesta era pe atunci planul teoretic elaborat de specialişti. Privind în urmă, cred însă că uniunea monetară introdusă cu rapiditate la 1 iulie 1990 a fost, din punct de vedere politic, inevitabilă", spune astăzi Rudolf Hickel.

"Dacă marca nu vine la noi, ne ducem noi la marcă", scandau germanii din fosta RDG, înfricoşaţi că ar putea să nu obţină accesul la bunăstarea Republicii Federale.

După terminarea celui de al doilea Război Mondial estul a avut de suportat costuri mult mai ridicate decât vestul. În timp ce în RFG Planul Marshall iniţia o redresare economică fără precedent, RDG era obligată de Uniunea Sovietică să plătească toate daunele cauzate de armata germană nazistă pe teritoriul ei. Până în 1953, Uniunea Sovietică a transportat din fosta Republică Democrată Germană în propria ţară fabrici, şine de tren, locomotive, vagoane şi alte bunuri industriale în valoare totală de 70 de miliarde de mărci.

"Premisele au fost cu totul altele. Putem însă să ne întrebăm la nivel teoretic unde ar fi ajuns RDG după 20 sau 30 de ani dacă ar fi profitat de aceleaşi premise ca şi RFG? Totuşi, sunt foarte sigur că sistemul (comunist) al Republicii Democrate ar fi provocat oricum prăbuşirea economică", a declarat Rudolf Hickel.

Istoricul Arno Peters, decedat între timp, dar care nu şi-a ascuns niciodată simpatia pentru RDG, a analizat în timpul vieţii sale diferenţele economice dintre cele două Germanii. Prin faptul că Uniunea Sovietică a obligat Republica Democrată să plătească de una singură reparaţiile (de război), Peters a ajuns la concluzia că Republica Federală ar datora Germaniei răsăritene 72 de miliarde de mărci.

Cu toate acestea, după reunificare, transferurile monetare, de servicii sociale şi bunuri din vest în est au însumat din 1990 şi până în prezent 1,5 mii de miliarde de euro, ceea ce depăşeşte semnificativ suma datoriilor calculată de Arno Peters.

Autori: Godehard Weyerer/ Maria Pascu
Redactor: Petre M. Iancu