Cât suportă Europa?

Westfälische Nachrichten susţine ideea şi întreabă: "Oare cât mai vrea şi poate să suporte Europa?" Răspunsul îl oferă acelaşi articol arătând că " în loc să tot întindă mână pentru a strânge bani, Bruxelles-ul ar trebui să facă economii şi să consilideze bugetul unional".

Frankfurter Allgemeine Zeitung

constată cu bucurie că economia germană continuă să se redreseze. Firmele germane au ajuns să exporte aproape la fel de mult ca înaintea crizei mondiale. Principala ţară de desfacere a produselor made in Germany rămâne Franţa, urmată de SUA. O cotă importantă a mărfurilor germane ia şi calea Braziliei, a Rusiei, Chinei şi Indiei. În ce priveşte China, aceasta ar putea deveni principala ţară de import pentru Republica Federală.

Badische Zeitung

salută faptul că nu doar volumul exporturilor ci şi cel al importurilor a crescut. Aşa - explică ziarul - "cea mai mare economie naţională din cadrul Uniunii Europene preia rolul de locomotivă care trage după sine alte ţări". De pildă Italia, care şi-a putut mări exporturile către Germania.

Berliner Zeitung

frânează euforia şi scrie: "Germania este cea mai dinamică economie pe continet. Dar aceasta este doar o situaţie de moment. (...) Criza a fost depăşită, dar de un adevărat boom nu putem vorbi încă."

Închiderea unei moschei şi a unui centru de cultură islamic din Hamburg este comentată pe larg astăzi în presa germană. De ce? Pentru că nu e vorba de o simplă moschee ci de un loc de întâlnire islamist, de o celulă teroristă căreia i-ar fi aparţinut atentatorii atacurilor de la 11 septembrie 2001.

"Prea răbdătoare" titrează în context Frankfurter Allgemeine Zeitung observând că autorităţilor germane le-au trebuit mulţi ani pentru a lua această decizie.

În editorialul său, Die Welt este şi mai critic. "Faptul că autorităţile din Hamburg au lăsat să se scurgă aproape nouă ani de la atentatele teroriste asupra World Trade Center din New York pentru a închide moscheea şi centrul de care aceasta aparţinea, e o dovadă de slăbiciune", consideră cotidianul berlinez.

Critici se fac auzite în presa germană şi străină şi la adresa autorităţilor moscovite în legătură cu incendiile de proporţii cu care se confruntă capitala Rusiei şi zonele din apropiere. Tageszeitung din Berlin observă că "sistemul centralizat şi autoritar instaurat de Putin nu este capabil nici de astă dată să gestioneze criza cu care se confruntă o bună parte a populaţiei".

Ziarul economic olandez NRC Handelsblad atrage atenţia că incendiile devastatoare sunt urmarea unor erori comise ani de-a rândul de autorităţi. Regiunea afectată este de dimensiunile Olandei. Pentru a se putea construi cât mai mult, zone întregi de bălţi şi lacuri au fost secate, ceea ce a dus la un dezechilibru al pânzei freatice. Terenurile de turbă din jurul Moscovei s-au transformat în adevărate bombe cu ceas. Organizaţiile ecologice au avertizat în repetate rânduri în ultimii ani asupra unui astfel de pericol, dar nu s-au luat măsuri. Dorinţa de câştig pe piaţa imobiliară şi corupţia au împiedicat orice măsuri care ar fi putut evita catastrofa actuală, aflăm din ziarul citat.

Autor: Medana Weident
Redactor: Robert Schwartz