Cît de brun este estul Germaniei ?

Era oare previzibil acest rezultat scandalos care a făcut posibilă intrarea în parlamentul de land a extremei drepte deşi , în pofida masivelor pierderi de voturi, partidele populare nu şi-au pierdut poziţia?

STUTTGARTER ZEITUNG dă un răspuns pozitiv întrebării atunci cînd consideră că vînătorilor de voturi ce stau la pîndă la periferia spectrului politic le-a dat apă la moară în primul rînd modul defectuos în care reformele preconizate au fost prezentate cetăţeanului de rînd. Hartz IV , cum se numeşte ponegritul pachet de reforme, ar fi şi în optica ziarului est german THÜRINGER ALLGEMEINE ZEITUNG principalul vinovat al dezastrului electoral din Saxonia devreme ce - scrie cotidianul citat - oricare dintre candidaţii social democraţi sau creştin democraţi care s-au pronunţat în favoarea reformelor, a fost sever penalizat la urne. Mai grav pare însă un alt fenomen şi anume aversiunea resimţită de unii est germani faţă de marile partide populare - o aversiune care - este de părere BRAUNSCHWEIGER ZEITUNG - s-a soldat nu doar cu voturi de protest ci şi cu un vot ad absurdum - ştiut fiind că extrema dreaptă şi cea stîngă sunt literalmente incapabile să ducă o politică responsabilă şi raţională. Scrutinul din cele două landuri est germane relevă şi cît de adîncă este încă falia între estul şi vestul Germaniei dă de înţeles AUGSBURGER ALLGEMEINE atunci cînd scrie , citez: "Cine priveşte dinspre vest spre est are impresia că se uită spre o ţară străină " am încheiat citatul.

Est germanii au izbutit din nou să şocheze lumea - opinează FINANCIAL TIMES DEUTSCHLAND , analizînd îndeaproape momentul electoral: mulţi cetăţeni din cele două landuri au preferat să nu uzeze de dreptul lor de vot, iar cei care au votat au făcut-o în bună parte, în favoarea celor două extreme , scrutinul de duminică - un adevărat vot de protest - devenind astfel finalul unei veri tubulente.

"Slonagurile populiste au dat roade " îşi informează ziarul elveţian BERNER ZEITUNG cititorii - atrăgînd atenţia şi asupra unui alt aspect mai puţin flagrant dar de aceea nu mai puţin important: rezultatul scrutinului de duminică aruncă o lumină nefavorabilă asupra estului Germaniei, descurajînd investitorii. Un alt cotidian helvet - NEUE ZÜRCHER ZEITUNG - îi mustră pe alegătorii est germani pentru faptul de a pune mereu pe seama politicii unele neajunsuri , de a sta mereu cu mîna întinsă în loc să apuce taurul de coarne. Ar fi bine ca est germanilor să li se repete ceea ce regretatul preşedinte american Kennedy spunea: să ne întrebăm ce putem face noi pentru patrie şi nu totdeauna ce poate face patria pentru noi. Şi din nou un ziar elveţian - de astă dată TAGES ANZEIGER din Geneva - încearcă să nuanţeze rezultatele scrutinului menţionînd că deşi germanii nu sunt nazişti, pentru prima dată un partid de extremă dreaptă - DVU îşi face intrarea într-un parlament de land din Germania. Cît despre NPD, acesta deţine în Saxonia procentual cam acelaşi potenţial de simpatie ca social democraţii. In estul Germaniei s-a închegat o dreaptă modernă care prin metode bine chibzuite încearcă să basculeze atitudinea societăţii civile. De aceea partidele democrate trebuie să înceapă ofensiva împtriva extremei drepte recomandă ziarul elveţian citat. O recomandare cu atît mai demnă de luat în seamă cu cît - aşa cum consideră şi ziarul italian LA REPUBBLICA - extremele spectrului politic pătează bunul renume internaţional al democraţiei germane. Iar de la Madrid EL PAIS formulează următoarea concluzie: "În Germania rana îndelungatei scindări nu este întru totul vindecată. Consecinţele acestui fapt le au de suportat nu numai germanii ci şi cetăţenii Europei".