1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Cît de dispuşi sunt moldovenii la compromisuri de durată cu Transnistria?

5 iulie 2011

Autorităţile de la Tiraspol au anunţat că vor refuza orice dialog cu Chişinăul cît timp negocierile vor fi animate de intenţia elaborării unui statut juridic special al regiunii transnistrene.

https://p.dw.com/p/11p9W
Statuia lui Lenin la TiraspolImagine: picture-alliance/dpa

Printr-un astfel de statut, Transnistria ar putea fi încorporată în Republica Moldova. La Moscova există forţe care sprijină refuzulTiraspolului de a dialoga, dar concomitent, Kremlinul vrea schimbarea actualului regim transnistrean pe care se pare că îl scapă de sub control.

După eşecul negocierilor de la Moscova, din 21 iunie, în problema transnistreană, Tiraspolul a început să-şi întărească poziţiile la frontiera administrativă cu Republica Moldova. În locul vagonetelor în care se adăposteau de ploaie până acum pretinşii vameşi transnistreni sunt ridicate construcţii din beton. Aşa-numitul minister de externe al enclavei separatiste a difuzat o declaraţie în care menţionează că negocierile de la Moscova au eşuat pentru că s-a încercat atragerea reprezentanţilor Tiraspolului în „dezvoltarea unui statut juridic special al regiunii transnistrene în conformitate cu principiile suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova în cadrul graniţelor sale recunoscute în plan internaţional”.

La rândul său, Biroul pentru Reintegrare de la Chişinău a reiterat principiul în baza căruia urmează a fi reluate negocierile şi a precizat că nici un fel de precondiţii nu pot fi acceptate. În legătură cu aceasta, publicistul Petru Bogatu scrie astăzi într-un comentariu că „porţile care de la un timp încoace parcă începuseră să se deschidă larg în calea reglementării transnistrene s-au închis. Astăzi acestea par chiar mai ferecate ca oricând”. Bogatu îl citează pe reprezentantul special al Federaţiei Ruse la negocierile în problema transnistreană, Serghei Gubarev, care a spus zilele trecute că diferendul nu se pretează soluţionării” şi că “doar administraţiile de pe cele două maluri ale Nistrului ar mai putea rezolva problema, dacă vor”. Asta după ce în luna mai, şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, declara că “diferendul transnistrean este mai uşor de rezolvat decât celelalte conflicte îngheţate din spaţiul postsovietic”.

La rândul lor, experţii în problema transnistreană susţin că negocierile pentru soluţionarea diferendului nu vor fi reluate cel puţin până în luna decembrie curent când, în Transnistria urmează să aibă loc „alegeri prezidenţiale”. Dacă actualul lider transnistrean Igor Smirnov va candida la aceste alegeri, contrar voinţei Moscovei care i-a sugerat să se retragă la pensie în Rusia, este de aşteptat ca acesta să-şi construiască campania electorală pe cultivarea urii faţă de Chişinău. În acest context, experţii spun că Smirnov a demarat deja campania prin înălţarea acelor construcţii la frontiera administrativă moldo-transnistreană. În opinia experţilor, prin această acţiune regimul actual de la Tiraspol vrea să inducă alegătorilor din stânga Nistrului sentimentul că Transnistria s-a rupt iremediabil de Moldova şi că doar Igor Smirnov poate asigura o finalitate acestui proces.

Deşi la Moscova există anumite grupări politice care sprijină contra cost regimul actualului lider transnistrean, la nivel central, Kremlinul urmăreşte înlocuirea urgentă a lui Igor Smirnov cu Anatolii Kaminski, actualul şef al pseudo-legislativului de la Tiraspol. După o recentă vizită a acestuia în capitala rusă, ziarul moscovit „Kommersant” a scris, cu referire la deputatul rus Maksim Mişenko, că Rusia îl va susţine pe Anatolii Kaminski la alegerile prezidenţiale din decembrie din autoproclamata republică nistreană şi că imaginea premierului rus Vladimir Putin va fi utilizată în toate spoturile electorale ale acestui candidat. Potrivit deputatului rus, această decizie a fost adoptată în timpul vizitei lui Kaminski la Moscova.

Deşi se feresc să comenteze oficial eventuale scenarii legate de schimbarea regimului transnistrean, autorităţile de la Chişinău mizează pe această schimbare şi pornesc de la ideea că oricine ar veni în locul lui Igor Smirnov la Tiraspol ar fi mai flexibil în găsirea unei soluţii pentru acest conflict.

Reprezentantul special al OSCE pentru conflictele de lungă durată, Giedrius Èekuolis, a menţionat recent într-un interviu că în cele din urmă negocierile oficiale pentru rezolvarea problemei transnistrene vor fi reluate, dar a adăugat că până atunci „ar trebui să înceapă pregătirea populaţiei din Republica Moldova pentru potenţiale compromisuri de lungă durată", fără a preciza însă natura acestor compromisuri.

Autor: Vitalie Călugăreanu
Redactor: Rodica Binder