Cît de previzibilă este viitoarea politică externă a Moscovei?

De altfel, în chenar se poate citi că „ în calea ambiguităţii politicii externe ruseşti stau relaţiile cu occidentul”.

Cine îşi joacă muşchii pe scena politică externă o face şi pentru a distrage atenţia opiniei publice de la problemele de politică internă scrie NÜRNBERGER ZEITUNG, întrevăzînd în această stratagemă unul din motivele pentru care occidentul are tot interesul să aşeze în sfîrşit pe un fundament stabil, relaţiile cu Rusia.

Pe de altă parte, coabitarea Medvedev-Putin la conducerea federaţiei ridică ea însăşi multe semne de întrebare constată SÜDKURIER şi avansează ipoteza că situaţia se va clarifica deîndată ce noul preşedinte va încerca să se emancipeze de sub tutela protectorului său, încălcînd convenţiile stabilite.

NORDKURIER apreciază decizia lui Putin de a-i încredinţa cheile Kremlinului lui Medvedev drept înţeleaptă şi fiindcă noul preşedinte are clasă. Că între cei doi s-ar crea relaţii de concurenţă este, în viziunea cotidianului citat, o impresie deocamdată nefondată.

Iar DRESDEN NEUESTE NACHRICHTEN conchide: „S-ar putea ca Rusia să fie un sfinx , faţa ei este însă îndreptată spre apus”.

Ceea ce nu risipeşte îngrijorarea cotidianului norvegian AFTENPOSTEN provocată de relaţiile ambigue de autoritate care există între cei doi.

Relaţiile dintre Barak Obama şi Hillary Clinton, cei doi candidaţi trimişi în luptă de democraţi pentru cucerirea Casei Albe oferă în continuare un generos teren de speculaţii, chiar după ce senatorul afro-american nu numai că a neutralizat recentele victorii ale fostei First Lady ci şi-a suplimentat avansul ceea ce-i dă temeiuri cotidianului SALZBURGER NACHRICHTEN de a miza pe triumful final al candidatului de culoare.

Miza nu implică însă retragerea lui Hillary Clinton din competiţie, dreptul ei la joc rămîne în vigoare chiar dacă ea nu a reuşit să –şi readucă mingea în teren, consideră CORRIERE DELLA SERA. În schimb, atît EL MUNDO de la Madrid cît şi TAGES ANZEIGER de la Geneva sunt de părere că fosta First Lady nu prea mai are motive reale de speranţă în victorie. Pe scurt, THE TIMES scrie:”vremea lui Hillary Clinton, care a triumfat ca luptătoare fără să-şi fi asigurat însă victoria, a trecut.

Cei 60 de ani care au trecut de la înfiinţarea statului Israel – alimentează în continuare din plin opiniile comentatorilor.

NEUE OSNABRÜCKER ZEITUNG scrie, citez: „Holocaustul face ca între Germania şi Israel să nu se poată institui normalitatea -crede preşedintele Germaniei Horst Köhler.

El are dreptate. Dar în acelaşi timp, nu numai istoria de 60 de ani a Israelului este o poveste de succes ci şi relaţiile germano- israeliene. Germania poartă o răspundere specială faţă de soarta celor 7 milioane de israelieni, ale căror temeri sunt fireşti dacă ne gîndim doar la tiradele pline de ură ale Iranului. Dar şi israelienii au o datorie: viitorul lor depinde şi de posibilitatea palestinienilor de a trăi în propriul lor stat în bunăstare şi securitate. Este trist că tocmai la jubileul de 60 de ani, tancurile se deplasează din nou spre Gaza.”

Demn de semnalat în încheiere este articolul publicat în FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG, în paginile economice, referitor la stadiul îngrijorător al inflaţiei în Europa de răsărit, documentat cu cifre şi date despre noile membre ale Uniunii Europene, foste ţări comuniste.