Călugării tibetani recurg la forma supremă de protest împotriva ocupantului chinez

În mânăstirile tibetane viaţa pare la prima vedere să-şi continue mersul firesc. Ritualurile se desfăşoară în armonia obişnuită. Este însă numai o impresie, fiindcă, de la protestele din 2008, tensiunile au ajuns la cote alarmante.

Gravă este situaţia mai ales în mânăstirea Kirti din Sichuan, aflată la graniţa cu Tibetul. Acolo, călugări tineri recurg mai nou la cea mai extremă formă de protest împotriva prezenţei chinezeşti, percepută drept ocupaţie: autoincendierea.

Cel mai recent astfel de caz s-a petrecut vineri, 7.10, când doi tineri călugări şi-au dat foc. Directoarea organizaţiei Free Tibet din Londra, Stefanie Birdgen, a explicat:

"Am primit informaţii că doi tineri călugări, în vârstă de 19 şi respectiv 18 ani, şi-au dat foc în cursul dimineţii, la ora locală 11. Aparent, numeroşi tineri călugări sunt dispuşi să renunţe la propria lor viaţă, pentru a atrage atenţia comunităţii internaţionale asupra situaţiei din Tibet."

În cazul în care aceste informaţii se vor confirma, numărul total al cazurilor de autoincendiere înregistrat în acest an s-ar ridica la şapte. Verificarea la faţa locului a acestor ştiri este însă ca şi imposibilă.

Accesul în apropierea mânăstirii este strict interzis, iar ziariştii străini nu pot pătrunde aproape nicăieri în Tibet. Autorităţile locale refuză să răspundă la întrebări iar mass-media din China, controlate de stat, nu pomenesc nimic pe acest subiect.

Totuşi, numărul în creştere al cazurilor de sinucidere sau încercare de sinucidere constituie un semnal de alarmă, consideră Kai Müller, membru al secţiei germane a campaniei internaţionale în favoarea Tibetului, fiindcă autorităţile reacţionează la cazurile de autoincendiere cu o sporire a presiunilor.

"Am constatat că autorităţile au reacţionat la primul caz de autoincendiere, înregistrat în martie 2011, cu contramăsuri masive. De exemplu, cu campanii de educaţie patriotică. Au fost şi cazuri în care călugării au fost luaţi pe sus şi duşi în locuri rămase necunoscute. Totodată, mânăstirile sunt mult mai intens supravegheate. Toate acestea nu duc la o detensionare a situaţiei."

Kai Müller mai adaugă că din 2007 libertăţile religioase sunt continuu îngrădite în mânăstirile budiste. Cu toate acestea, guvernul de la Beijing afirmă periodic că în China libertatea religioasă este garantată şi respectată.

Despre liderul spiritual al tibetanilor, Dalai Lama, autorităţile chineze spun că este un trădător, preocupat să submineze coeziunea socială. În China este de altfel interzisă afişarea portretelor acestuia în public.

Prezenţa autorităţilor chineze în jurul şi în incinta mânăstirilor budiste din Tibet a luat în ultima vreme amploare. Potrivit campaniei internaţionale în favoarea Tibetului, care citează surse din interior, în mânăstirea Kirti s-ar afla zi şi noapte nenumăraţi funcţionari guvernamentali. Totodată, potrivit mai multor surse, în regiune ar fi apărut foi volante, în care se anunţă continuarea valului de autoincendieri.

Autor: Ruth Kirchner / Ioachim Alexandru
Redactor: Ovidiu Suciu