„Ca o revenire în Europa”

Cînd în noaptea de Anul Nou, România şi Bulgaria vor adera la Uniunea Europeană, cetăţenii ambelor state vor considera că este vorba de „o revenire” în Europa, sărbătorind într-o oarecare măsură şi corectarea unei nedreptăţi a istoriei, constată autorul articolului publicat astăzi în cotidianul Süddeutsche Zeitung din München.

După decenii de dictatură şi nevoi materiale, cetăţenii României şi Bulgariei se pot alătura altor popoare ale reunite în Uniunea Europeană, bucurîndu-se astfel nu doar de o pace garantată, de libertate şi democraţie, ci şi de avantajele propserităţii economice şi de dreptul neîngrădit de mişcare.

UE: exemplu unic în istorie

O asemenea libertate şi prosperitate nu a existat pînă acum în istoria omenirii şi nicodată mai înainte nu a existat un mecanism ca cel al Uniunii Europene care să permită aducerea unor societăţi de la starea de dictatură şi economie falimentară, la o democraţie de piaţă liberă. In cazul celor două ţări nou aderente acest fapt s-a văzut cu toată claritatea.

Măsuri şi efectele acestora

Pentru că datorită scepticismului din bătrîna Europă în cazul României şi Bulgariei s-au stabilit măsuri mult mai severe comparativ cu cele faţă de statele care au aderat anterior. Inceperea procesului de îmbunătăţire a structurilor în Românai şi Bulgaria nu ar fi fost posibilă într-o asemenea anvergură şi într-un timp atît de scurt fără planurile de acţiune ale Comisiei Uniunii Europene şi a sistemului de monitorizare.

Presiunile au avut iată un efect benefic. Intr-o manieră asemănătoare, desigur însă în alte condiţii, cu ani în urmă Grecia, Spania şi Portugalia au trecut şi ele de la dictatură la o societate deschisă şi prosperă. Germanii au profitat şi ei de avantajele procesului de unificare a continentului, constată autorul. In pofida războaielor ucigaşe şi a celor mai abominabile crime comise de Germania nazistă, Republica federală a fost invitată să-şi aducă contribuţia la crearea Comunităţii Europene.

Germania şi beneficiile Uniunii Europene

S-a dorit astfel integrarea acestei mari naţiuni şi în NATO pentru a se evita pentru totdeauna un nou derapaj. Pentru tînăra Republică federală cu capitala la Bonn acest fapt a reprezentat baza stabilităţii, care permis ulterior confruntarea critică cu propriul trecut şi dezvoltarea democraţiei interne, însoţită de relansarea economiei. In acelaşi fel, chiar dacă în cu totul alte condiţii, aderarea noilor state la Uniunea Europeană le poate deschide poarta spre autodefinire şi permanenţă democratică.

Trecutul comun

La fel ca în cazul Bulgariei şi României acest lucru este valabil şi pentru noii aspiranţi din Balcani care-şi aşteaptă rîndul şi pe o poziţie specială şi pentru Turcia. Intelectualii români atrag atenţia şi asupra unui alt aspect interesant şi anume asupra experienţei unice a Germaniei care din vechea Europă a fost singura ţară obligată să se confrunte cu un trecut dictatorial şi cu o economie falimentară, în procesul de transformare din fosta RDG.

Din păcate, şi de neînţeles în Germania nu se discută în prezent despre acest aspect. Poate, scrie în final autorul o va face în următoarele şase luni Angela Merke, prima preşedintă care va conduce pentru şase luni după 1 ianurie 2007 o Uniune Europeană extinsă cu încă două state.