Calculatorul - prima şi ultima iubire

În 1938, un maldăr de tinichea, manete şi bare era transformat în computer. Primul din lume! Pentru inginerul constructor Konrad Zuse era numai o încercare. În orice caz, una plină de erori. A urmat un al doilea model; de data aceasta "mai performant" pentru că "Z2" dispunea şi de un releu de telefonie. Trei ani mai târziu apărea, în sfârşit, primul computer funcţional din lume: legendarul "Z3".

Aparatul se compunea din nu mai puţin de şase sute de relee şi avea forma unui dulap uriaş. În ziua de azi, aparatul este piesă de muzeu: "Oamenii stau în faţa exponatului şi nu-şi dau seama ce poate fi. Vizitatorii pun întrebări interesante. De exemplu, săptămâna trecută, cineva se interesa dacă maşinăria poate fi conectată la internet. I-am spus că o poate face dacă are la dispoziţie vreo 28.000 de ani, timp în care ordinatorul ar executa comanda boot", povesteşte Heinz Molter, ghid la "Deutsche Museum" în München.

Konrad Zuse a construit nu numai ceea ce în ziua de azi numim "hardware", ci şi un limbaj de programare căruia i-a spus "Rechenkalkül". Pe atunci, datele erau introduse în Z3 pe filme perforate. Prin două cereri de patentare, Zuse a anticipat şi că instrucţiunile aparatului pot fi stocate în acelaşi spaţiu cu datele.

Inventatorul german nu a fost membru al Partidului Muncitoresc German Naţional-Socialist (NSDAP) şi nici nu a creat calculatorul la comanda naziştilor. Cu toate acestea, Zuse şi-a pus aparatul în slujba războiului. Primul computer din lume servea la dezvoltarea industriei aeronuatice şi la decodarea mesajelor Aliaţilor.

După încheierea războiului, când reconstrucţia ţării devenise prioritară, computerul lui Zuse n-a mai interesat pe nimeni. Inginerul german a continuat totuşi să fie un vizionar: "Ştiam că am intrat în era computerului (...). De pildă, în 1938, le spuneam în glumă prietenilor mei că, în 50 de ani, campionul mondial la şah va fi învins de un calculator. Din păcate nu s-a întâmplat aşa, dar, fără îndoială, aceasta era tendinţa", afirma Kondrad Zuse într-un interviu, în 1962.

În 1944 a apărut modelul "Z4" vândut, şase ani mai târziu, la Zürich. Modelele anterioare, distruse în război, au fost recondiţionate. Între timp, concurenţa era deja departe. IBM folosea lămpi, iar mai târziu a trecut la tranzistori.

Înfiinţată în 1940, firma inginerului german avea să dea faliment 25 de ani mai târziu (1964). Cea mai grea lovitură a primit-o din partea Oficiului pentru Invenţii şi Mărci care nu l-a recunoscut oficial ca fiind inventatorul computerului. "A fost o mare dezamăgire. Şi un orb era în stare să vadă că verdictul nu a fost corect", afirma Konrad Zuse.

După închiderea firmei, Zuse s-a dedicat picturii, dar nu a abandonat complet cibernetica, prima sa pasiune. Inventatorul a pictat portretele pionierilor computerului, printre care şi pe cel al lui Bill Gates. În biroul fondatorului companiei Microsoft din Seattle se găseşte şi acum tabloul pictat de Konrad Zuse.

Autori: Michael Engel, Claudia Ştefan
Redactor:Rodica Binder