Cancelarul Schröder caută din nou dialogul cu presa

Deşi doar de curând întors din concediul petrecut în Italia, pe chipul bronzat al cancelarului Schröder începe să apară paloarea. Nici n-a revenit bine la masa sa de lucru din Berlin că a fost confruntat cu un tot mai puternic val de proteste contra reformei Hartz IV, reforma vizând piaţa muncii, care provoacă dureri de cap germanilor. Ce-i drept Gerhard Schröder s-a prezentat ieri presei bine dispus şi odihnit. Pentru că a semnalizat de la bun început că nu e dispus să vorbească despre viaţa sa privată, jurnaliştii s-au limitat la întrebări legate de piaţa muncii, de situaţia din Irak sau de iminenta retragere a trupelor americane din Germania. Un ziarist a îndrăznit totuşi să-i adreseze cancelarului o întrebare cu privire la adoptarea unei fetiţe din Rusia de către soţii Schröder şi recenta sa vizită întreprinsă în România, în speţă la prezenţa la mormântul tatălui său în comuna Ceanu Mare. În sală s-a aşternut liniştea. Se va răsti la el cancelarul? Sau va răspunde la întrebare?

Schröder a răspuns, a confirmat povestea adopţiei, adăugând că nu va da lămuriri cu privire la viaţa sa personală .Fiecare are dreptul la o viaţă privată, a spus el, precizând totodată că nu intenţionează să mai acorde un interviu cotidianului de mare tiraj “Bild”. Aluzie la faptul că “Bild” a fost singurul ziar care a publicat o fotografie arătând-ul pe Schröder la mormântul tatălui său căzut în cel de-al doilea război mondial.

În cursul ultimilor luni au avut loc permanente neînţelegeri între Schröder şi presă. Dar cancelarul ştie prea bine că un conflict deschis cu jurnaliştii, nu-i foloseşte la nimic. Presa poate să-i sporească popularitatea, în cazul de faţă să trezească încrederea germanilor în pachetul său de reforme, Agenda 2010 sau nu. Şeful guvernului din Berlin pare să fi luat o decizie: să reia dialogul cu reprezentanţii media, să vobească, să explice, să răspundă la întrebări, chiar şi la cele incomode. Iar germanii au nevoie de astfel de explicaţii într-un moment de maximă derută, într-un moment în care ştie că vor fi confruntaţi cu o serie de reforme pe care nu le înţeleg, temându-se că vor trebui să renunţe la numeroase avantaje din partea statului.

Dezbaterile din ultima vreme, mai cu seamă pe tema reformei Hartz IV, care vizează comasare, începând cu anul viitor a ajutorului de şomaj cu cel social, demonstraţiile de luni, care iau amploare, sporesc furia multor cetăţeni faţă de responsabilii politici de la Berlin, înainte de toate faţă de cancelar.

Degeaba declară Schröder că demonstraţiile de protest sunt un drept de care dispun cetăţenii într-o democraţie, dar declară în acelaşi timp că nu se vor face nici un fel de modificări la reformele anunţate. Poate că dezbaterile ar lua o altă formă dacă oamenilor li s-ar explica mai bine în ce constau reformele şi de ce sunt ele atât de necesare.