1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Cancun: una din multele conferinţe climatice

30 noiembrie 2010

Jurnalişti, politicieni şi reprezentanţi ai mai multor ONG-uri s-au reunit la Cancun, în Mexic, cu ocazia Conferinţei Naţiunilor Unite dedicată schimbărilor climatice.

https://p.dw.com/p/QLmp
Conferinţă climatică în Mexic. Probabil un nou balon de săpunImagine: picture alliance/dpa

La Conferinţa ONU de la Cancun participă mai bine de 15.000 mii de persoane din peste 200 de ţări. Vor avea loc discuţii, consultări şi schimburi de idei în încercarea de a găsi soluţii viabile de combatere a încălzirii globale şi de a relansa negocierile pe această temă între marii poluatori ai lumii.

Cu toate acestea, după eşecul summit-ului climatic de anul trecut din Copenhaga, aşteptările multor participanţi la conferinţa de la Cancun sunt mai degrabă temperate.

Aşteptări temperate

Însăşi Lykke Friis, ministrul danez al Mediului, care conduce Conferinţa ONU din Mexic, recunoaşte că dezbaterile actuale reprezintă doar un prim pas în direcţia altor reuniuni.

"Ştim cu toţii că după Cancun vor mai exista alte runde de negocieri şi discuţii, scopul final fiind ajungerea la un acord global privind problemele climatice. Aici la Cancun trebuie însă să ne concentrăm asupra lucrurilor posibile şi să lăsăm de o parte ţelurile imposibile", este de părere ministrul danez al Mediului, doamna Lykke Friis.

Însă în contextul dat, marcat de discordie şi neînţelegeri până acum imposibil de înlăturat, a te concentra strict asupra lucrurilor posibile nu este deloc uşor.

Există, ce-i drept, şi câteva aspecte asupra cărora delegaţiile prezente la Conferinţa din Mexic ar putea ajunge la un consens politic. Unul din aceste aspecte priveşte aşa-numitul "Acord Copenhaga", respectiv măsurile de finanţare a anumitor proiecte climatice.

Acord netransparent

Acordul, convenit anul trecut la summit-ul climatic din Danemarca, prevede dislocarea imediată a unei sume de 30 de miliarde de dolari pentru susţinerea ţărilor sărace afectate cel mai grav de încălzirea globală.

Atâta doar că despre transpunerea în realitate a acestor proiecte orice se poate spune, mai puţin faptul că ar fi transparente. Pe de-o parte, ajutorul financiar acordat statelor nevoiaşe se aplică retroactiv. Altfel spus, el cuprinde şi proiecte aflate deja în curs de derulare. Aşadar, suma alocată unor măsuri cu aplicare imediată este, la o privire mai atentă, masiv diminuată.

Aceasta este de altfel şi problema de fond a negocierilor pe teme climatice - lipsa transparenţei, care micşorează substanţial şansele creării unui fond climatic internaţional disponibil începând din 2020. Peste 9 ani aşadar, iniţiatorii ideii acestui fond doresc alocarea a peste 100 de miliarde de dolari pentru măsuri de combatere a încălzirii globale.

Deocamdată nimeni nu ştie cine ar trebui să administreze aceşti bani. Multe state industriale, cu precădere Statele Unite, doresc ca miliardele destinate mediului să fie păstorite de Banca Mondială şi de FMI. Cum însă multe ţări aflate în curs de dezvoltare nu au avut experienţe tocmai fericite cu aceste două instituţii, negocierile ar putea dura destul de mult.

Autor: Helle Jeppesen / Vlad Drăghicescu

Redactor: Petre M. Iancu