Capcanele entuziasmului proeuropean

În cele 8 secţii de votare organizate în România au votat, duminică, 9 724 de alegători, majoritatea studenţi plini de speranţă în schimbarea care s-ar putea produce în politica de la Chişinău. Dar dintre toate manifestările entuziaste şi juvenile au atras atenţia cuvintele unei studente de la Cluj, care a spus, înaintea scrutinului de duminică, că va vota pentru ca moldovenii „să nu mai fie nevoiţi să-şi părăsească locurile natale pentru a căuta un loc de muncă”.

Din 65 000 de voturi din străinătate numai a 6-a parte au venit din România

În ciuda restricţiilor politice, migraţia forţei de muncă este de pe acum o realitate pe care actualul scrutin a pus-o foarte bine în evidenţă. Surprinzător, cei mai mulţi basarabeni care au votat în afara Republicii nu se găsesc în România, ci în Italia, acolo unde, potrivit datelor oficiale de la Chişinău, au votat 28 285 de alegători. În Rusia au votat 4 330 de persoane, iar în Spania, Grecia, Franţa şi SUA au votat, în fiecare dintre aceste ţări, peste 2 000 de persoane. Din cele peste 65 000 de persoane care au votat duminică în afara frontierelor republicii Moldova, abia a şasea parte se află în România. Proporţia aceasta arată că, în ciuda eforturilor sale din ultimii ani, România este încă departe de a fi un puternic loc de atracţie pentru basarabeni.

Experienţa românească, avertisment pentru Republica Moldova

Dar mult mai semnificativ este că ceea ce se petrece cu basarabenii prefigurează o experienţă pe care România a parcurs-o deja cu rezultate dintre cele mai contradictorii. Studenta de la Cluj a manifestat speranţa că o nouă administraţie necomunistă la Chişinău ar reuşi să ridice nivelul economic al ţării şi să-i reţină astfel pe cetăţenii ţării la ei acasă. Este o aspiraţie legitimă şi emoţionantă. Dar orientarea politică prooccidentală nu va fi deloc suficientă.

Evoluţia din ultimii 10 ani a României a pus prea bine în evidenţă că integrarea europeană, realizată mai înainte ca economia locală să creeze capacităţi productive proprii şi în condiţiile unor investiţii străine relativ reduse, a provocat efecte contrare. Conform unor date neoficiale se află în străinătate aproximativ 3 milioane de cetăţeni români, majoritatea cu vârste cuprinse între 18 şi 41 de ani. Este o veritabilă catastrofă socială pe care oficialităţile o camuflează de regulă sub retorica „europeană” a liberei circulaţii a forţei de muncă. Or, dacă Republica Moldova va repeta parcursul României, dacă îi va repeta greşelile, atunci votul proeuropean de astăzi sau acela dintr-un viitor apropiat va conţine şi o bună doză de amărăciune.

Autor: Horaţiu Pepine, DW-Bucureşti

Redactor: Robert Schwartz