Capitolul Justiţie şi Afaceri Interne

Primul ministru nu a explicat de ce acest capitol al Justiţiei este atît de dificil. În orice caz a lăsat să se înţeleagă că dificultăţile sînt obiective, ca în economie, sau că ţin de anumite preferinţe ale politicienilor europeni.

Dar atît în ţară cît şi în afara ei, guvernul României a fost criticat mai ales pentru lipsa voinţei de face reformele. Există multe dificultăţi obiective cum ar fi, de exemplu, lipsa infrastructurii pentru crearea unei baze de date conţinînd jurisprudenţa instanţelor sau în privinţa nivelului scăzut de pregătire al magistraţilor. Dar în toate dezbaterile a fost remarcată mai ales reaua voinţă în a înţelege spiritul reformelor. De pildă Raportul anual al Comisiei Europene constată că, în ciuda retoricii proreformiste a autorităţilor politice, în fruntea Înaltei Curţi de Casaţie şi de Justiţie a fost numit un om de casă al Preşedintelui, consilier politic fără experienţa magistraturii. Or, nu ar fi fi fost nevoie nici de bani şi nici de timp pentru ca numirile la cele mai înalte instanţe să respecte principiile reformei.

Recent în parlamentul Olandei creştin-democraţii au înaintat o moţiune prin care au cerut ministrului olandez de externe să amîne semnarea cu România a Tratatului de aderare. Potrivit purtătorului de cuvînt al parlamentarilor creştin-democraţi, Jacob Van Dijk, scopul moţiunii era de a da un semnal clar Guvernului de la Bucureşti despre corupţie şi necesitatea reformelor în justiţie şi administraţie. "Poliţia se află direct sub controlul Ministerului de Interne, iar judecătorii nu sînt independenţi în România", a susţinut Jacob Van Dijk. Moţiunea fost respinsă, dar a fost în orice caz un semnal de alarmă pentru stadiul real al reformelor din România.

Negociatorul şef al României Vasile Puşcaş a replicat că moţiunea are mai curînd o semnificaţie politică şi că nu reflectă situaţia din România. Şi cu toate acestea magistraţi români şi justişti independenţi din ţară au criticat sistematic calitatea reformei în domeniul Justiţiei. De exemplu, la o dezbatere recentă organizată la ambasada SUA din Bucureşti, judecătoarea Viorica Costiniu, care reprezintă Asociaţia Magistraţilor, a arătat că legile adoptate recent privind reforma Justiţiei nu pot fi cu adevărat aplicate fie din cauză că nu există infrastructura necesară fie, mai curînd din lipsa de voinţă a factorilor de decizie. "Pronunţîndu-mă, ca judecător, în dosarul «Reforma Justiţiei române», verdictul meu este următorul: casez sentinţa şi retrimit cauza spre rejudecare", a încheiat judecătoarea Viorica Costiniu.

Avocata Monica Macovei de la APADOR-CH, cunoscută pentru procesele contra statului de la Strasbourg s-a referit la lipsa de celeritate în soluţionarea cauzelor şi a amintit incoerenţa şi lipsa de corectitudine în numirea unor judecători la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Referindu-se la lentoarea soluţionării unor cauze, Monica Macovei a spus că România ar putea fi, din această cauză, "dată în judecată la CEDO de mai multe ori pe zi". În sfîrşit a fost criticat modul în care a fost reglementată activitatea procurorilor care este caracterizată de o totală lipsă de transparenţă şi prin urmare expusă derapajelor.

Prin urmare reforma în justiţie pare să sufere nu atît din cauze materiale şi cantitative după cum susţin responsabilii politici, ci mai curînd din motive subiective. Ar fi nevoie de aceea nu doar de eforturi administrative, ci de o schimbare de optică politică.