Care este limba Uniunii Europene?

Au participat reprezentanţi ai mediului de afaceri, specialişti în domeniul limbilor, cadre universitare şi politicieni. Ideea comisarului Leonard Orban a fost că numai diversitatea lingvistică stimulează afacerile. Ca atare, învăţând mai multe limbi străine se poate mări competitivitatea întreprinderilor europene şi se poate spori competenţele şi capacităţile de inserţie profesională a lucrătorilor.

În forma ei, ideea învăţării mai multor limbi străine este binevenită, mai ales că Europa numără nu mai puţin de 23 de limbi oficiale.

Dar realitatea de pe teren arată diferit decât de cea prezentată de comisar. Constatările lui Orban „acum 5 ani, statele membre europene au convenit asupra obiectivului predării a două limbi străine pe lângă limba maternă (…) situaţia variază pe teritoriul Europei, dar majoritatea ţărilor se apropie de îndeplinirea acestui obiectiv şi numărul limbilor străine pe care le învaţă studenţii este în creştere” sunt mult prea optimiste dacă le compari cu ale specialiştilor din domeniul. De exemplu, predarea limbii franceze ca limbă străină cunoaşte un recul fără precedent. Aşa se întâmplă şi cu germana. În afara englezei, limbile străine sunt lăsate tot mai mult pe seama „specialiştilor”, tinerii fiind interesaţi de alte subiecte.

Hanne Leth Andersen, profesor de lingvistică şi pedagogie la Universitatea din Aarhus, Danemarca afirma, într-un interviu pentru Deutsche Welle:

“Cred că Europa are o deja limbă. Dacă mă uit la statistică, la cât se traduce şi ce se întâmplă la întâlnirile internaţionale, engleza este folosită într-o proporţie covârşitoare pentru că persoanele care ştiu franceză, spaniolă sau germană cunosc de asemenea engleză. Iar cei care cunosc numai engleză pot comunica cu ceilalţi numai în această limbă. Este terenul pe care ne putem întâlni şi este logic şi mai uşor să ne regăsim într-o limbă în care putem comunica majoritatea dintre noi. Cred că această evoluţie o vom avea pentru mulţi ani înainte.”

Conform comisarului Orban, dintr-un studiu publicat în februarie trecut, limbile străine reprezintă un aspect problematic pentru întreprinderile din Europa: 11% dintre IMM-urile au recunoscut că au pierdut un contract din cauza lipsei de competenţe lingvistice.

“În decursul unei perioade de trei ani, pierderea medie pe întreprindere a fost de 325 000 de euro. IMM-urile din Europa asigură două treimi din numărul total al locurilor de muncă din sectorul privat, ceea ce înseamnă aproximativ 75 de milioane de posturi”. Numai că întreprinderile date ca exemplu, au pierdut datorită capacităţilor reduse a angajaţilor de a vorbi limba engleză şi nu datorită altor limbi. Japonia, India, China, ca să dăm numai câteva exemple, sunt ţări unde afacerile se fac într-o singură limbă străină, cea engleză. Indiferent ce se spune la Bruxelles.