Care sînt riscurile unui referendum

Asociaţia Pro Democraţia a comandat un sondaj de opinie asupra unor teme cu mare încărcătură emoţională, aşa cum ar fi pedeapsa cu moartea, separatismul maghiar, identificarea romilor cu românii cît priveşte cerşetoria stînjenitoare şi infracţiunile din ţările Europei occidentale sau ameninţările la adresa Bisericii Ortodoxe.

Rezultate spectaculoase

Dacă s-ar organiza un referendum pe aceste subiecte, 94% dintre respondenţi ar opta pentru retragerea cetăţeniei romilor care comit infracţiuni în străinătate, 91% s-ar pronunţa pentru reintroducerea pedepsei cu moartea, 89% ar opta pentru retragerea cetăţeniei celor care revendică autonomia Ţinutului Secuiesc şi, în sfîrşit, 88% dintre cetăţenii români ar fi de acord cu instituirea unei pedepse penale pentru cei care critică religia ortodoxă (aluzie probabil la cazul icoanelor din şcoli).

Se înţelege că întrebările acestui sondaj de opinie au fost puse într-un mod cît mai incitator cu putinţă şi, de aceea, şi rezultatele au fost pe măsură. Sondajul a fost realizat prin telefon, ceea ce în condiţii normale ar fi un defect, dar în cazul acesta a fost mai curînd un avantaj, lăsînd interlocutorilor mai multă libertate negativă. Sentimentele vindicative, aşa zicînd, s-au putut manifesta fără obişnuitele restricţii. De fapt Pro Democraţia a căutat să arate că, în condiţiile in care cineva scoate la iveală sentimentele negative ale unei mari mase de oameni, rezultatele unei consultări populare ar putea fi mai curînd îngrijorătoare.

Totodată sondajul (realizat de CCSB) a căutat să pună în evidenţă că în cursul referendumului din noiembrie 2009 majoritatea respondenţilor nu ştiau cu adevărat despre ce este vorba. Doar 34% dintre cei chestionaţi au indicat rolul de legiferare al Parlamentului. Alţi 34% dintre respondenţi au afirmat că rolul Parlamentului este de a veghea la bunul mers al ţării şi de a ridica nivelul de trai al populaţiei, iar ceilalţi au vorbit despre rolul de conducere, de reprezentativitate, de asistenţă socială sau, în proporţie de 10%, au emis pur şi simplu aprecieri negative la adresa Parlamentului. În consecinţă cetăţenii din România nu ştiu prea bine care sînt funcţiile parlamentului, ce înseamnă bicameralism sau monocameralism ca modalitate de reprezentare, ceea ce înseamnă că s-au pronunţat la referendum în necunoştinţă de cauză.

Psihologie de masă

De fapt am putea bănui că Pro Democraţia a manipulat rezultatele. Aşa cum preşedintele Traian Băsescu ar fi manipulat opinia publică în sensul dorit de el, tot aşa oponenţii săi ar recurge la o manipulare cu semn schimbat. Este posibil cît priveşte aspectul strict cantitativ al problemei, dar nu şi în privinţa semnificaţiei generale. Căci există persoane dintre cele mai cultivate, oameni care şi-au petrecut o mare parte a vieţii în mediile universitare occidentale şi care înaintea referendumului din noiembrie au reacţionat întocmai ca marile mase ingorante. Un om cultivat atunci cînd intră în psihologia maselor populare vindicative se comportă asemenea lor. Aşadar nici măcar gradul de cunoaştere nu mai este relevant atunci cînd vorbim de psihologie de masă.

În linii mari se poate spune, aşadar, că experimentul Pro Democraţia a fost unul reuşit întrucît a pus în evidenţă care sînt riscurile care pot apărea atunci cînd transformi referendumul într-un fetiş.

Autor: Horaţiu Pepine, DW-Bucureşti
Redactor: Robert Schwartz