Caricaturiştii au ajuns să trăiască periculos

Sediul din Copenhaga al ziarului Jyllands-Posten, ziarul cu cel mai mare tiraj din Danemarca, este o adevărată fortăreaţă. Puncte de control, detectoare de metal şi un numeros personal de pază feresc redacţiile de oaspeţi nepoftiţi. Adversari are destui ziarul, după ce a publicat în toamna anului 2005 caricaturi ale profetului Mahomed care au inflamat lumea islamică. Atunci, demonstraţii violente din mai multe ţări musulmane s-au soldat cu moartea a aproximativ 150 de persoane.

Cotidianul Jyllands-Posten şi caricaturistul Kurt Westerghaard, care l-a desenat pe profetul Mahomed purtând pe cap un turban în formă de bombă, au devenit în Danemarca obiectul urii multor islamişti radicali. Anii trecuţi, ei au fost în repetate rânduri destinatarii unor ameninţări cu moartea şi ţinta unor plănuite atentate. Vineri, 13.04, la Copenhaga a început procesul împotriva a patru persoane, suspectate de Parchet că intenţionau să execute un atentat în redacţia ziarului. Prezumtivii făptaşi provin din mai multe ţări arabe şi sunt cunoscuţi în mediul islamist.

Anders Jerichow ar fi putut să se afle în clădirea Jyllands-Posten la data şi ora planificatului atentat. Renumitul corespondent din străinătate lucrează pentru ziarul danez Politiken, care aparţine aceleiaşi edituri ca şi Jyllands-Posten. În Danemarca, el a publicat o carte cu titlul: "Caricaturişti pe terenul minat global". Pentru documentarea volumului şi pentru a cerceta condiţiile de lucru ale graficienilor după publicarea caricaturilor cu Mahomed, el a călătorit în jurul lumii, făcând între altele escale la Paris, Amman şi Delhi.

În cartea sa, Jerichow ajunge la concluzia că presiunile au crescut la adresa caricaturiştilor care se ocupă de politică, de la protestele din 2005. Caricaturiştii au ajuns să trăiască mai periculos decât colegii lor ziarişti fiindcă pot fi capabili, prin imaginea pe care o crează, da o mai mare amploare unei teme alese, adeseori spre nemulţumirea guvernanţilor. Aceasta nu este valabil doar pentru caricaturiştii care se ocupă de pe poziţii critice de islam. În consecinţă, ei au ajuns să se autocenzureze, şi anume nu doar în ţările musulmane, ci şi în Europa.

Şi caricaturiştii din Germania tratează între timp cu mănuşi tema islam. Heiko Sakurai lucrează pentru "Die Welt" und "Financial Times Deutschland". El evită să afirme că s-ar autocenzura, dar recunoaşte că a devenit mai prudent în ultimii ani. "Cred că protestele împotriva caricaturilor cu profetul Mahomed reprezintă un moment de cezură. Când predau o schiţă, mă gândesc, bineînţeles, ce consecinţe ar putea genera. De la controversatele caricaturi am devenit mai atent". Sakurai a declarat de asemenea că a fost , de exemplu, mult mai relaxat când a desenat caricaturi legate de abuzurile sexuale comise de unii prelaţi catolici, decât atunci când a avut de tratat tema islam.

Caricaturistul a relatat că nu a fost niciodată ameninţat din cauza desenelor sale. Totuşi, spune el, există caricaturişti germani care au avut astfel de experienţe, de exemplu un coleg care a a prezentat, înaintea Campionatului Mondial de Fotbal, echipa Iranului drept comando de atentatori sinucigaşi cu centuri explozive la brâu. Chiar dacă critica se adresa de fapt unor politicieni germani care se gândeau să încredinţeze armatei sarcini specifice poliţiei pe durata competiţiei, caricatura i-a revoltat pe iranieni, indiferent că trăiau în ţară sau în străinătate. Caricaturistul a primit numeroase ameninţări cu moartea şi a fost nevoit să se ascundă pentru o vreme. "Această poveste m-a şocat", recunoaşte Sekurai. Totuşi, el vrea să apere pe mai departe libertatea de expresie, chiar dacă uneori, aşa ceva devine periculos.