1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Carmen Sylva - Regina-Scriitoare-Mecena (o însemnare pe marginea simpozionului international de la Kassel 20-22 noiembrie)

Rodica Binder26 noiembrie 2003
https://p.dw.com/p/B2uj
Cine a fost Carmen Sylva? Regina, muza, scriitoare, mecena? Putini concurenti germani participanti la concursurile cu public foarte la moda în zilele noastre, ar putea sa bifeze fara ezitari si îndoieli, toate variantele de raspuns ale întrebarii de mai sus. În România numarul stiutorilor ar fi - din motive lesne de înteles, ceva mai mare. În jurul anului 1900, Carmen Sylva figura pe lista celor mai ilustre doamne ale Europei, în compania unei Sarah Bernard, a împaratesei Elisabeta a Austriei,a legendarei Sissi,a Berthei von Suttner , pacifista si militanta pentru drepturile femeilor... "O fiica a Nordului . Regina a Orientului " o magulea emfatic excentricul Pierre Loti pe Elisabeta I a României -intrata în istoria culturii sub pseudonimul pe care singura si l-a atribuit. Insa peste figura, destinul si istoria celei dintîi regine a României moderne, pare a se fi asternut uitarea desi , în 1998, o splendida expozitie de fotografii organizata la celebrul Muzeu Ludwig din Koln si albumul catalog editat la Steidl Verlag, readuceau în actualitate colectia de fotografii a printilor de Wied si imaginile reginei Elisabeta a României în cele mai diverse ipostaze perfect înscenate: regina în costum national, în excursie, la vînatoare de ursi, în scurtul exil la Venetia, dupa ce regele si curtea se împotrivisera casatoriei printului mostenitor Ferdinand cu Elena Vacaresco, preferata reginei.Apoi regina la castelul Peles, în atelierul ei, în camera de lucru, l în salonul de muzica, cu tînara pianista Aurelia Cionca, din nou la Peles, în sala de onoare, unde pe scara spiralata poate fi zarit si George Enescu, tînar...
Expozitia de fotografii la Muzeul din Koln, (metropola în care , în octombrie 1869 fusese aranjata întîlnirea "întîmplatoare" a viitoarei regine cu Printul Carol al României) a facut publicului cunostinta cu "imaginile" reginei Elisabeta I a României, inclusiv ale tarii .Dar abia catalogul album, cu studiul semnat Karin Schuller Procopovici, intitulat Carmen Sylva -muza, artista si mecena a oferit cititorilor revelatia fatetelor mai putin cunoscute azi ale celeia care a fost o celebritate , la vremea ei. La 24 noiembrie 1869 , Elisabeta , vlastar al vitei princiare de Wied, proaspat casatorita cu regele Carol I von Hohenzollern de Sigmaringen , ajungea în România dupa o lunga calatorie , începuta pe malurile Rinului si încheiata la Giurgiu. Deloc întîmplator asadar, în acest sfîrsit de toamna, între 20 si 22 noiembrie 2003, Forumul Cultural German pentru Europa de Rasarit în colaborare cu Muzeul pentru Literatura Fratii Grimm ( unde poate fi vizionata si expozitia itineranta consacrata Literaturii de limba germana din România ) au decis sa readuca în actualitate efigia celeia care a fost Carmen Sylva - regina, poeta mecena - cum s-a intitulat simpozionul itnernational gazduit de Forumul Evanghelic din orasul din centrul Germaniei. "Manifestarea a lansat o punte peste timp tocmai cu scopul de a evidentia rolul esential pe care, din perspectiva Europei contemporane , l-a detinut Carmen Sylva" ne-a a declarat dr.Hanna Nogossek, presedinta Forumului Cultural German cu sediul la Potsdam nu fara a insista si asupra contributiei fundamentale a Regelui Carol I si al sotiei sale, la modernizarea României. Participarea unor specialisti germani ca si a celor sositi din Austria , România si Franta la lucrarile simpozionului din Kassel a demonstrat , prin abordarea fiecareia din fatetele personalitatii si angajamentului politic, civic, artistic sau social al Elisabetei I a Romaniei , cît de moderne , cît de europene pentru chiar spiritul vremii au fost ideile si actiunile ei desi, mai ales în postura de artista, scriitoare, compozitoare, pictorita, Carmen Sylva a ramas o figura emblematica a acelui fin de siecle. Filmul realizat de Marilena Rotaru semnificativ intitulat Carmen Sylva printesa a Rinului regina a Carpatilor a facut palpabila personalitatea reginei, in timp ce Gabriel Badea Paun , sosit de la Paris, a schitat un portret biografic Elisabetei I . Studiile semnate si prezentate la simpozion de Adrian Silvan Ionescu,Alexandru si Ruxandra Beldiman sositi din România la Kassel, au evidentiat virtutile de colectionar si viziunile urbanistice ale casei regale, inclusiv realizarea acelei perle arhitecturale care estePelesul, un castel de basm. Brigitte Hamman , celebra biografa a unor personalitati istorice europene, autoare a numeroase carti de specialitate , puse si la dispozitia participantilor la simpozion, a sintetizat in interventia ei cele trei laturi ale personalitatii reginei, incluse si în titlul simpozionului. Bernhard Lauer directorul Societatii Literare Fratii Grimm a tematizat rolul de catalizator pe care Carmen Sylva l-a detinut in planul relatiilor literare si al interferentelor germano - române.Vocatia de mecena a reginei s-a exercitat nu numai în plan artistic ci si social. Daca Violeta Dinescu, ilustra compozitoare originara din România, stabilita in Germania, detinatoare a peste 5o de premii , a investigat esenta dialogului spiritual si rolul mecenatului reginei în planul muzicii si al creativitatii muzicale, nu fara a insista asupra creatiei lui George Enescu si August Bunkert sau a evoca generatiile de muzicieni români iesite de sub aripa ilustrului compozitor, Gabriele Samietz s-a oprit asupra unor aspecte mai pragmatice, trecînd în revista slujindu-se si de documente vizuale, initiativele sociale si caritative ale reginei, de rasunet european la vremea lor. Fundalul politic si istoric al perioadei în care Carmen Sylva si-a exercitat talentele artistice, vocatiile umanitare si sociale, a fost evocat de comunicarile Edei Binder Ijimia si Dietmar Muller din Berlin. O mapa incluzind programul simpozionului, rezumatul comunicarilor, un caiet program al concertului care a încheiat simpozionul, au conferit rotunjime manifestarii si au creat premizele unui ecou mediatic al evenimentului care , cel putin pîna la ora actuala, ar fi trebuit sa fie mult mai puternic decît cel înregistrat. Nu întîmplator unul din participanti a deplîns relativa lipsa de interes a unor cercuri intelectuale occidentale, fata de fenomenele si istoria Europei de rasarit. Si daca am regretat absenta unui ecou mediatic pe masura calitatii simpozionului este si fiindca , în sine , personalitatea celeia care a fost Carmen Sylva ar merita sa fie mult mai larg si bine cunoscuta si aici , în apus, într-o peioada în care Europa îsi redescopera radacinile comune si unitatea, pierdute în hiatusul creat de cele doua razboaie mondiale ale secolului XX si de deceniile razboiului rece.