Catastrofa umanitară din estul Ucrainei şi dilema Kievului

Marţi dimineaţă, mass-media ruseşti au anunţat că un convoi format din 280 de camioane, transportând 2000 de tone de ajutoare umanitare, se află deja în drum spre estul Ucrainei. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat postului de radio Business FM că în prealabil s-a căzut de acord cu responsabilii de la Kiev. Conducerea ucraineană anunţase că va da lumină verde acestui convoi doar dacă operaţiunea se desfăşoară sub conducerea Comitetului Internaţional al Crucii Roşii. Tot marţi, însă, reprezentantul de la Kiev al Crucii Roşii, Andre Lörsch, s-a arătat uimit de decizia Moscovei şi a declarat pentru "EU Observer" că n-au fost informaţi cu privire la acest convoi şi nici în ce priveşte destinaţia sa. Singurele informaţii pe care Crucea Roşie le-a primit provin de la agenţiile de presă ruseşti, a mai arătat el.

Avertismentele Occidentului la adresa Rusiei

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a avertizat deja Rusia faţă de o posibilă intervenţie în Ucraina sub pretextul acordării de ajutor umanitar. Dacă Moscova va trimtie un convoi cu ajutoare în regiunile în care se desfăşoară lupte grele între militarii ucraineni şi rebelii pro-ruşi, fără încuviinţarea Kievului, atunci acesta ar reprezenta un "enorm potenţial de escaladare", a apreciat luni, la rândul său, Steffen Seibert, purtătorul de guvânt al cancelarei Angela Merkel. Din perspectiva guvernului de la Berlin, "ajutoarele umanitare ruseşti nu pot fi trimsie în Ucraina decât cu încuviinţarea explicită a conducerii de la Kiev".

Şi Franţa a avertizat faţă de o eventuală provocare a Rusiei. Ministrul de Externe francez, Laurent Fabius, a spus la postul de radio France Info că dacă nu a avut loc o înţelegere prealabilă cu guvernul de la Kiev, nu trebuie să li se permită camioanelor ruseşti să pătrundă pe teritoriul ucrainean.

Guvernul ucrainean şi statele occidentale se tem că Rusia urmăreşte, sub pretextul venirii în ajutorul populaţiei civile din estul Ucrainei, să-i sprijine, de fapt, pe separatişii pro-ruşi, aducând soldaţi şi armament în regiune.

Între timp, trupele guvernamentale anunţă succese ale operaţiunilor "anti-teroriste", recucerind obiective care se aflaseră sub controlul rebelilor. Totuşi, situaţia dramatică în care se află populaţia civilă, mai ales din Doneţk şi Lugansk, nu se va schimba pea curând. Peste 300.000 de locuitori din Doneţk şi-au părăsit casele, aproximativ o treime din populaţie. Cei care nu s-au refugiat duc lipsă acută de hrană, medicamente, apă potabilă şi curent electric.

În contextul acestei catastrofe umanitare, conducerea de la Kiev se află, moral, în dilemă: dacă permite ajutoare umanitare necotrolate din afară, riscă să piardă din nou controlul în estul Ucrainei, iar dacă respinge acest sprijin, ar putea fi acuzată că şi-a abandonat propria populaţie din regiune.

Rusia presează, Germania ezită

Într-o convorbire avută cu şefa guvernului de la Berlin, preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a apelat la Germania să se angajeze mai mult în Ucraina. Totuşi, semnalele lansate de Berlin rămân destul de neclare. "În principiu", a spus purtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Seibert, Germania e dispusă să participe la trimiterea de convoaie umanitare în regiune.

Comunitatea internaţională, a subliniat în dialog la DW şi purtătorul de cuvânt al grupului parlamentar CDU în chestiuni de politică externă, Philipp Mißfelder, nu are voie să-i lase de izbelişte pe oamenii din estul Ucrainei. Dar, a adăugat el, acest ajutor "trebuie să fie coordonat de o organizaţie internaţională recunoscută". De pildă, de Comitetul Internaţional al Crucii Roşii. Ministerul de Externe de la Berlin a anunţat că ajutorul umanitar destinat Ucrainei a fost suplimentat la 3,5 milioane de euro.