Cazul Söllner – mai mult decât o notă de subsol la creaţia Hertei Müller

Tagesspiegel şi Kölner Stadt-Anzeiger, de pildă, îşi opresc atenţia asupra ceremoniei de la Stockholm, citând din laudatio-ul rostit de preşedintele juriului, Anders Olsson. Acesta a calificat creaţai autoarei, originare din Banat, drept „o luptă care continuă şi care trebuie să continue”.

La această rezistenţă opusă prin artă, prin literatură de Herta Müller, se referă în ediţia sa de astăzi şi cotidianul berlinez Die Welt, care face însă referiri şi la cazul Werner Söllner, scriitorul german, originar tot din România, stabilit în Germania din 1982, cel care a făcut zilele trecute o mărurisire neaştptată, anume că a colaborat cu Securitatea la începutul anilor ´70.

Sub numele său conspirativ „Walter”, Söllner a furnizat informaţii poliţiei politice româneşti despre colegii săi scriitori de limbă germană, între care s-ar fi numărat, se pare, şi Herta Müller, fiind mai apoi el însuşi urmărit de Securitate, apărând astfel în postura dublă de făptaş şi victimă.

Frankfurter Rundschau

publică un comentariu pe aceeaşi temă, notând că dezvăluirile făcute de Söllner sunt „mai mult decât o notă de subsol pentru geneza creaţiei laureatei Nobelului pentru literatură, Herta Müller”. Acelaşi cotidian mai explică cititorilor săi că influenţa foştilor membri ai Securităţii este pe mai departe considerabilă în România.

Regăsim subiectul şi în paginile cotidianului elveţian de limbă germană Neue Zürcher Zeitung, sub titlul „Afacerile murdare a Securităţii”, precum şi în ediţia online a săptămânalului Zeit.

La München, Süddeutsche Zeitung se referă la dezvăluirile făcute de comisia de studiere a arhivelor fostelor servicii secrete din Bulgaria, potrivit cărora 36 de ziarişti, între care şi nume foarte cunoscute, au colaborat cu acestea.

Unul dintre ziariştii menţionaţi, o personalitate în Bulgaria, e redactorul-şef al cotidianului cu cel mai mare tiraj din ţară, „Trud”. Din 2007, comisia parlamentară a scos la iveală legătura cu fosta poliţie politică a mai multor politiceini bulgari, până la cel mai înalt nivel, chair până la actualul preşedinte, Gheorghi Parvanov.

Grecia în pragul colapsului este o altă temă comentată pe larg astăzi. Întrebarea pe care şi-o pun autorii articolelor este dacă UE ar trebui să intervină în ajutorul Greciei sau nu.

Berliner Zeitung

aminteşte că, în preajma summitului UE, cancelarul Angela Merkel, care s-a pronunţat pentru abordarea chestiunii, a lăsat să se înţeleagă că nu exclude o intervenţie a Bruxellesului, chiar dacă aceasta ar însemna un amestec în treburile interne ale Greciei.

Şi cotidianul vienez Die Presse analizează situaţia, pornind de la constatarea că Grecia a devenit "copilul problemă" al UE şi o citează la râdul său pe şefa guvernului de la Berlin.

Autor: Medana Weident
Redactor: Ovidiu Suciu