Ce înseamnă ziua de 9 Mai?

La 9 mai, la Moscova, preşedintele american George Bush junior, preşedintele Vladimir Putin şi cancelarul Gerhard Schröder împreună cu soţiile lor, pozau în faţa miilor de camere de luat vederi : o imagine „istorică”, diferită însă de cea din urmă cu zece ani cînd tot la Moscova, era comemorată jumătatea de secol care a trecut de la victoria Armatei Roşii asupra Germaniei naziste. Pe-atunci cancelarul Kohl stătea alături de bunul său prieten, preşedintele Elzîn ... Fără îndoială nu amiciţia dintre cei doi, care pare a se fi repercutat şi asupra relaţiilor dintre cancelarul Schröder şi Vladimir Putin, se impune atenţiei în actualul „tablou” ci prezenţa preşedintelui american George Bush junior alături de peste 50 de şefi de stat şi de guvern ...

Aceasta şi fiindcă în ajunul ceremoniilor de la Moscova s-a iscat o dispută între Kremlin şi ţările baltice,generată tocmai de ceea ce a însemnat pentru unii şi pentru ceilalţi acelaşi 9 mai 1945.

Putin continuă , la fel ca predecesorii săi, să interpreteze această zi ca fiind în exclusivitate ziua eliberării Europei de nazism.Tările Baltice , sprijinite de Statele Unite şi Polonia, se referă la urmările acestei zile, la dictatura comunistă care s-a înstăpînit peste Europa de răsărit , la grozăviile şi atrocităţile dictaturii staliniste.Disensiunile au mers într-atît de departe încît preşedinţii Estoniei şi Lituaniei au boicotat ceremoniile de la Moscova.

Fostul preşedinte rus Boris Elzîn recunoscuse la vremea lui la Budapesta vinovăţia Uniunii Sovietice pentru înăbuşirea în sînge a revoltei ungare din 1956. Lui Vladimir Putin nici nu-i trece prin gînd să formuleze astăzi, atari scuze. El continuă să regrete vremurile de altă dată, gloria fostei Uniuni Sovietice, dar mai ales statutul ei pierdut de superputere. Putin comemorează victoria asupra nazismului dar dă complet uitării crimele comise de Stalin ceea ce a şi provocat consternarea ţărilor baltice. Si poate nu numai a acestora.

Mai mult decît atît: Putin a considerat nu demult că destrămarea Uniunii Sovietice a fost cea mai mare catastrofă geo- politică a secolului al 20-lea.Locuitorii ţărilor baltice, ai Ungariei, Poloniei, Cehiei şi restului ţărilor foste comuniste gîndesc cu totul altfel .Destrămarea Imperiului Sovietic a echivalat pentru toate aceste state cu eliberarea lor de sub comunism.

Nu este deloc surprinzător că prin politica pe care a dus-o în ultima vreme, Putin a alimentat în repetate rînduri reticenţele est-europenilor şi ale locuitorilor centrului continentului nostru faţă de Moscova.Intărind din nou rolul armatei şi al forţelor de securitate, preşedintele rus a reînnodat cu bună ştiinţă firul rupt al tradiţiilor şi mitologiei sovietice. Astfel, Moscova a redevenit pentru ţările baltice şi pentru Polonia o capitală suspectă, reintrînd în vechi şabloane resentimentare ceea ce ar fi trebuit să se întîmple cu atît mai puţin cu cît fosta Uniune Sovietică a plătit un uriaş tribut de sînge şi vieţi omeneşti pentru victoria ei împotriva nazismului. Armata Roşie a fost cea care a înfrînt Werhrmachtul pe frontul de est şi a eliberat primele lagăre de concentrare şi exterminare naziste, conferind zilei de 9 mai componenta semantică fundamentală, cea a eliberării.

Dar a existat şi un revers al medaliei . Victoria împotriva Germaniei naziste a consolidat puterea lui Stalin.

Iar apoi, nu doar est- europenilor le cade uneori greu să-şi recapituleze toate capitolele istoriei lor; majoritatea naţiunilor tind , printr-un gest aproape reflex, fie să eludeze episoadele de întuneric ale trecutului lor , fie să le reinterpreteze. Or, ziua de 9 mai are virtutea esenţială de a ne atrage atenţia asupra faptului că cine vrea să tragă învăţăminte de pe urma istoriei, nu are voie să o falsifice.