Ce a determinat "miracolul german"?

Dacă cineva ar fi îndrăznit cu un an în urmă să spună că economia Germaniei va creşte după criză cu peste trei procente, ameliorarea conjuncturii economice germane fiind astfel de trei ori mai puternică decât în oricare din celelalte state ale Uniunii Europene, curajosul ar fi fost cu siguranţă luat în derâdere. Astăzi experţii au schimbat macazul şi vorbesc de "creştere XL", de "minune economică", de "locomotiva europeană" sau "German success".

Cu un an în urmă situaţia economică în Republica Federală nu era deloc de invidiat. Modelul economiei germane se bazează mai ales pe exporturi, fiind un puternic factor negativ în timpul unei crize pentru ţara care aprovizionează întreaga lume cu automobile, bunuri industriale şi produse chimice. Prăbuşirea cererii internaţionale a afectat Germania în mod deosebit de grav, Republica Federală înregistrând în 2009 o scădere economică de 5,5%.

Pe atunci, mulţi au criticat modelul economic german iar în timpul crizei monedei euro, generată de Grecia, şi Germania a fost luată în colimator de aşa-zişi experţi, care calificau ţara drept prea birocratică, prea închistată şi prea puţin flexibilă. Mai mult, din cauza ponderii deosebite a exporturilor în economia germană, Republica Federală a fost acuzată de a fi direct vinovată de dezechilibrele din economia europeană şi mondială. Mai ales Franţa şi Statele Unite s-au dat peste cap cu propuneri vizând cea mai bună metodă de schimbare a orientării economice a Germaniei.

Un an mai târziu nici nu mai poate fi vorba de reorientare economică. Ca s-a întâmplat? Succesul Germaniei are cauze multiple şi este probabil o combinaţie de măsuri politice inteligente şi gândire strategică, orientată pe succes pe termen lung a întreprinderilor. Măsurile politice cuprind printre altele pachetele de susţinere a economiei şi proiectul devenit celebru şi aplicat între timp în întreaga lume: programul redus de muncă. Instrumentul politic prin care statul a susţinut firmele cu miliarde de euro pentru ca acestea să nu fie obligate să-şi concedieze angajaţii bine calificaţi în timp de criză este unul din pilonii de bază ai redresării economice a Germaniei.

Măsura nu ar fi dat însă roade dacă firmele germane ar fi intrat în panică. Însă managerii întreprinderilor din Republica Federală par a face planuri pe termen mediu şi lung, ştiind că după perioadă de criză urmează o perioadă de redresare, iar concedierile masive din timpul crizei duc la lipsă acută de personal în perioada de redresare. Ca urmare: firmele germane şi-au păstrat angajaţii cu ajutorul subvenţiilor venite de la stat, fiind acum capabile să majoreze cu rapiditate capacitatea de producţie, pentru a satisface cererea în creştere.

O mare parte a succesului german se bazează însă şi pe structura economiei. Exporturile care susţin creşterea economică nu sunt efectuate doar de mărci de renume, precum Mercedes sau Porsche, ci de peste 1.000 de firme mici şi mijlocii, din care 90% fac parte din sectorul de producţie.

Autor: Rolf Wenkel/ M.P.
Redactor: Ovidiu Suciu