Ce buget ar face Opoziţia pentru 2011

Succesul moţiunii de cenzură rămâne incert, după cum şi mai incertă este venirea la guvernare a Opoziţiei înainte de alegeri. Preşedintele Traian Băsescu nu doar că nu intenţionează să cheme opoziţia la guvernare, dar speră ca actuala coaliţie să rămână la putere şi după alegerile din 2012, aşa cum a declarat în interviul de duminică de la ProTV.

Totuşi este important să ştim ce ar face PSD dacă ar reuşi să preia guvernarea înainte de sfârşitul acestui an. Programul economic, publicat după Congresul de sâmbătă, oferă câteva indicaţii destul de lămuritoare.

Este adevărat că social-democraţii evită să trateze subiectul pe larg, dar este de apreciat că, în ciuda moravurilor politice de la Bucureşti, au avut de astă dată onestitatea de a spune deschis cum văd lucrurile.

Pentru PSD, anul 2011 este o veritabilă “provocare”, deoarece deficitul bugetar trebuie să scadă cu trei miliarde de euro faţă de 2010, adică cu 2,4% din PIB. Potrivit analizei PSD, anul viitor aproximativ două treimi din deficitul bugetar consolidat va fi rezultatul deficitelor celor trei bugete de asigurări, adică bugetul de pensii, bugetul ajutorului de şomaj şi bugetul asigurărilor de sănătate.

Urmarea acestei situaţii dramatice este că orice guvern va face bugetul pentru 2011 va trebui să facă economii drastice. PSD precizează că ar trebui reduse cu cel puţin două miliarde de euro cheltuielile bugetare de la alte capitole bugetare: cheltuieli pentru bunuri şi servicii, subvenţii, cheltuieli pentru personal.

Nici un cuvânt însă despre revenirea salariilor la nivelul anterior reducerii cu 25%. Subiectul este tratat ca promisiune de viitor destinată, pesemne, perioadei post-electorale. Fostul premier Adrian Năstase, care a reuşit să ducă pentru prima dată la bun sfârşit un program cu FMI, s-a pronunţat şi de această dată pentru păstrarea relaţiei cu FMI în cadrul unui acord de tip preventiv, or acest lucru se traduce prin măsuri de disciplină bugetară.

Aşadar, în ciuda tuturor aparenţelor, de la stânga la dreapta domneşte un cvasi-consens cât priveşte modul general de abordare a bugetului pe 2011.

Preşedintele Traian Băsescu, care rămâne în virtutea autorităţii sale naturale cel mai credibil purtător de cuvânt al alianţei aflate la guvernare, a expus în interviul de duminică de la ProTV nu doar date, dar şi exigenţe cu totul identice.

El a arătat că adunând deficitul bugetului de pensii, deficitul bugetului de şomaj şi arieratele se ajunge la 5,7 miliarde de euro deficit din oficiu pentru 2011. Preşedintele a intenţionat însă să argumenteze de ce, în opinia sa, nu ar fi bine să se producă în 2011 o relaxare fiscală, aşa cum propune PDL. Scăderea cotei unice de la 16% la 12%, a susţinut preşedintele, ar avea ca efect sigur doar diminuarea veniturilor statului.

Democrat-liberalii au intrat însă în panică, deoarece PSD a propus un program economic de perspectivă bazat pe reducerea generală a fiscalităţii. În ciuda aparenţelor, cota progresivă susţinută de PSD nu creşte, ci, pentru majoritatea covârşitoare a contribuabililor, scade fiscalitatea.

Într-una dintre variante, cea mai ridicată cotă rămâne la 16%, în rest aplicându-se o cotă regresivă, în timp ce în cealaltă variantă, o cotă mai mare de 16% ar urma să se aplice abia la veniturile mai mari de 4500 de lei pe lună, cea mai mare cotă ajungând la 35% pentru veniturile care depăşesc 9000 de lei pe lună. Dar, în compensaţie, la aceste niveluri ridicate, PSD propune aplicarea unor substanţiale deduceri personale.

Cu această concurenţă puternică venită neaşteptat din partea stângă, PDL a simţit nevoia imediată a unor propuneri spectaculoase, pe care Preşedintele le consideră însă nerealiste.

În consecinţă, dacă dăm la o parte zgomotul infernal al luptei politice, stânga şi dreapta nu pot prezenta pentru 2011 decât soluţii foarte asemănătoare, care sunt impuse de realitatea economică însăşi. Competiţia politică reală este rezervată pentru viitor.

Autor: Horaţiu Pepine
Redactor: Ovidiu Suciu