Ce doreşte Uniunea Europeană de la Moldova
23 februarie 2005
A saptea sesiune a Consiliului de Cooperare Uniunea Europeana – Moldova s-a desfasurat ieri concomitent cu vizita la Bruxelles a presedintelui Statelor Unite, George Bush. Din aceste motive, intalnirea dintre cele doua delagatii s-a desfasurat in mod exceptional in imobilul Charlemagne al Comisiei Europene si nu in Consiliul de Ministrii, asa cum este prevazut pentru astfel de intrevederi. Cu toate aceste, liderii moldoveni au parut destul de multumiti, premieriul Vasile Tarlev afirmand ca ziua de ieri a fost "un eveniment istoric deoarece s-a semnat Planul de Actiune Comuna Moldova-Uniunea Europeana". In opinia vorbitorului moldovean, acest plan ar oferi o sansa clara si ferma pentru integrarea Moldovei in Uniunea Europeana ceea ce este in acord cu vointa poporului de peste Nistru. Vasile Tarlev a recunoscut ca sunt necesare eforturi sustinute pentru indeplinirea acestui obiectiv: "Pentru aceasta trebuie sa muncim. Este un succes, este o reusita, este un eveniment extraordinar insa totodata este si o responsabilitate pentru Moldova unde sunt in curs de dezvoltare reforme politice, sociale si economice. Noi vom pastra regulile de joc, standardele europene si internationale in constructia unui stat democratic credibil cu rigoriile care exista la acest moment in Europa".
Desi a fost calificat drept "istoric", in realitate, adoptarea planului de actiune este un instrument de mentinere a relatiilor cu statele care nu vor adera la Uniunea Europeana intr-un viitor previzibil si ca atare, nu poate fi in nici un caz un semn de extindere a UE.
Totusi, Comisia Europeana ofera un plan de cooperare concreta cu Republica Moldova, in ceea ce priveste relatiile politice, economice si culturale. Gasirea unei solutii crizei transnistrene precum si problema imigratiei sunt reglementate in acelasi Plan de Actiune, propunandu-se initierea unui proces de readmisie a cetatenilor Republicii Moldova aflati ilegal pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene. In privinta Transnistriei, guvernantii moldoveni au vorbit de necesitatea participarii la procesul reglementarii actualei crize, a Statelor Unite, Uniunii Europene si Romaniei.
In ultima privinta, Vasile Tarlev a remarcat ca "relatiile moldo-romane dupa schimbarea politica de la Bucuresti au inregistrat o dinamica pozitiva deoarece noua conducere de la Bucuresti, in frunte cu Presedintele Basescu, este pragmatica si nu are tendinte nationaliste".
Alegerile care vor avea loc in curand in Republica Moldova au fost un alt subiect abordat in cadrul aceleiasi intalniri, premeriul moldovean asigurandu-i pe europeni ca ele se vor desfasura "intr-o maniera transparenta si democratica".
De altfel, Comisarul pe politica externa, Benita Ferrero Waldner, a declarat ca primul pas spre democratie este asigurarea unor alegeri liber si corecte iar Uniunea Europeana va contribui la misiunea OSCE, trimitand 25 de observatori care sa supravegheze procesul electoral din Moldova. Ce doreste Uniunea Europeana in privinta Moldovei? Benita Ferrero Waldner: "Indeplinirea acestui plan de actiune este intr-adevar un pas important pentru relatiile Uniunii Europene cu Republica Moldova. Comisia Europeana a facut o oferta substantiala statului moldovean pentru a beneficia impreuna de prosperitatea adusa de piata comuna, pentru o cooperare stransa si de asemenea, in privinta posibilitatii de a participa la cateva dintre activitatiile UE. O usa este acum deschisa, dezvaluind beneficii certe pentru Moldova. Insa planul de actiune merg chiar mai departe: ne asteptam sa vedem realizarea unor pasi substantiali pe calea reformelor, statului de drept, buna guvernare, drepturile omului si a democratiei".
Mai ramane de vazut care va fi culoarea politica a Moldovei dupa alegerile 6 martie. De ea va depinde directia in care se vor indrepta romanii-moldoveni din statul independent si suveran, Republica Moldova.