Ce doresc cu adevărat profesorii?

În aparenţă, profesorii au renunţat luni foarte uşor la grevă. Pentru multă lume decizia a părut de neînţeles după declaraţiile incendiare care au premers întîlnirii cu ministrul Educaţiei şi cu cel al Finanţelor. În realitate, profesorii nu au renunţat la revendicările lor, atîta doar că şi-au schimbat obiectivele din mers, fără să prevină şi opinia publică.

Conştienţi de caracterul nerealist al unor revendicări salariale într-o perioadă de criză (în care Guvernul ar putea avea dificultăţi chiar în finanţarea activităţilor de rutină), profesorii au încercat, în primul rînd, să obţină o stabilitate a condiţiei lor profesionale şi, în al doilea rînd, o îmbunătăţire pe termen lung a condiţiei lor sociale, în contextul celorlalte profesii şi cariere publice.

Teama de descentralizare

Aşadar primul obiectiv al profesorilor este să preîntîmpine pagubele care ar putea apărea în procesul descentralizării. În ciuda faptului că s-a vorbit puţin despre acest lucru, descentralizarea de care Guvernul Boc vorbeşte cu tot mai mare hotărîre a creat coşmaruri multor profesori.

Descentralizatea ar putea atrage după sine schimbarea întregii ierarhii admnistrative, a condiţiilor de promovare şi a celor de salarizare. Mai înainte de a vedea care vor fi noile modalităţi de evaluare profesională (contestate şi ele) profesorii se tem că îşi vor pierde poziţiile dobîndite în 10, 20, sau chiar mai mulţi ani de carieră. Pe scurt, profesorii se tem de o veritabilă bulversare a unor raporturi sedimentate în timp şi care constau în venituri şi prestigii, atîta cît ele există în sistemul de educaţie. Situaţia a fost rezumată expresiv de un lider de sindicat care spunea că un profesor cu « definitivatul » ar putea ajunge să cîştige mai mult decît un profesor cu mai multe grade didactice.

Dar în condiţiile în care şcolile vor fi subordonate primăriilor şi consiliilor locale, profesorii se tem de închiderea unor şcoli cu copii puţini sau de restrîngerea activităţii acestora prin desfiinţarea unor posturi. În consecinţă, sindicaliştii au cerut luni ministrului Educaţiei garanţii că schema posturilor va fi aprobată tot la nivel central şi că examenele de titularizare vor avea loc tot la nivel naţional ca şi pînă acum. Profesorii doresc să se pună la adăpost de eventuale decizii discreţionare ale unor « autoguvernări » locale.

Concurenţa cu alte cariere şi prestigiul social

În al doilea rînd, profesorii caută de pe acum să adopte o poziţie de forţă pentru a obţine o situare mai avantajoasă în sistemul salarizării unitare. Acest sistem presupune echivalarea unor profesii şi funcţii, cum ar fi de exemplu « profesor = grefier ». Or, profesorii sînt de părere că sînt grav dezavantajaţi de felul cum a început să fie elaborată legea salarizării unitare. S-a remarcat, în orice caz, că magistraţii nu doresc să intre în acest sistem de echivalenţe şi că Poliţia ar fi tentată şi ea să se sustragă. Reticenţele sînt explicabile, deoarece impunerea unui sistem unificat de salarizare ar fi o veritabilă revoluţie, care ar modifica ierarhiile şi prestigiile în societate.

Profesorii au remarcat că ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, este dispusă, tacit, să le susţină punctele de vedere şi de aceea au acceptat să suspende greva continuînd totuşi să menţină o anumită stare de presiune asupra Guvernului.

Autor: H.P.-DW-Bucureşti