Ce este un lobbyist?

Dicţionarul defineşte "lobby-ismul" drept "sistem de influenţare, prin agenţi speciali, a oamenilor de stat, pentru a adopta în parlament sau guvern hotărâri favorabile unor grupări, unor ţări, etc."

Lobby-iştii pot lucra pentru sindicate, pot reprezenta anumite branşe industriale sau organizaţii nonguvernamentale precum Greenpeace. Funcţia de lobby-ist se ascunde de obicei sub denumiri precum "însărcinat cu probleme de comunicaţie", "consilier pentru afaceri publice" sau pur şi simplu "consultant". În vreme ce despre mass-media se spune că ar fi cea de-a patra putere în stat, lobby-iştii sunt consideraţi a fi a cincea putere.

Matthias Wissmann este unul din cei mai renumiţi lobby-işti germani. Fostul ministru al Transporturilor, actual preşedinte al Asociaţiei Industriei Auto Germane, Wissmann descrie munca de lobby astfel: "Trebuie să explic economiştilor cum funcţionează politica iar politicienilor trebuie să le explic regulile economiei."

În Statele Unite, lobby-ismul este considerat a fi de la sine înţeles la reuniunile de partid. În Germania însă, lobby-iştii sunt deseori suspectaţi de a acţiona împotriva intereselor publice.

La Congresul Partidului Liber Democrat (FDP) care a avut loc la Hanovra, întreprinderile au plătit o sumă de 220 de euro pe metru pătrat pentru a avea dreptul de a deschide un stand expoziţional în incinta clădirii. O ofertă de care s-au folosit multe firme germane, printre care Asociaţii ale Farmaciilor, concerne energetice sau producători auto, precum VW sau Audi. Heidi Klein, reprezentanta iniţiativei LobbyControl, a calculat că Audi a plătit pentru standul de la Hannovra peste 20.000 de euro.

"Audi a închiriat un stand expoziţional de peste 100 de metri pătraţi la Congresul Partidului Liber-Democrat. Trebuie ţinut cont că cei 20.000 de euro nu reprezintă contravaloarea reală a unui astfel de stand. Valoarea reală a sălii expoziţionale, închiriată de partid, este cu mult sub preţurile cerute de la firme. Diferenţa dintre cele două sume poate fi considerată o finanţare ascunsă oferită de întreprinderi pentru partide", a explicat Heidi Klein.

Prin intermediul banilor, concernele pot influenţa deciziile politicienilor. De curând, la Congresele Uniunii Creştin-Democrate din landurile germane Renania de Nord-Westfalia şi Saxonia, firmelor care au închiriat standuri expoziţionale, le-a fost făcută propunerea de a purta discuţii particulare cu premierii landurilor - contra cost, se înţelege. Pentru parlamentarul Ulrich Maurer, din partea Partidului Stângii, o astfel de propunere este scandaloasă.

"Dacă în Germania am ajuns să închiriem politicieni cu ora, sperând într-un câştig de pe urma acestei întâlniri, atunci nu trebuie să ne mirăm că subminăm încrederea populaţiei. Din nefericire trebuie să consolidăm puţina încredere pe care o mai au oamenii în sistemele democratice"

, a declarat Maurer.

Într-adevăr: Sondajele arată că peste 80% din germani cred în prezent că marile concerne influenţează deciziile clasei politice prin intermediul sponsorizărilor.

Autori: Daniel Scheschkewitz/ Maria Pascu
Redactor: Vlad Drăghicescu