Ce-i de făcut?

De altfel Schäuble, care a cules şi aprecierile cotidianului austriac DIE PRESSE pentru modul în care s-a desfăşurat conferinţa, a afirmat în aplauzele participanţilor: „Islamul este o parte a Germaniei şi a Europei, este o parte a viiitorului nostru” .Din acest motiv, menţionează OLDENBURGISCHE VOLKSZEITUNG, sunt cît se poate de binevenite atît conferinţa şi dialogul cu musulmanii care trăiesc în Germania cît şi prelungirea duratei manifestării ceea ce echivalează de fapt cu crearea unei puternice instituţii politice. Necesitatea acesteia a fost motivată de falsa înţelegere a multiculturalismului şi politicii, de dezinteresul public şi de autoizolarea unor comunităţi musulmane – ceea ce s-a soldat cu apariţia unor societăţi paralele în Germania - crede OSTSEE ZEITUNG. Societăţile europene - scrie ziarul spaniol conservator ABC - şi mai ales liderii lor politici trebuie să-şi facă serios griji despre lipsa de vigoare intelectuală şi morală cu care reacţionează la primejdiile fundamentalismului islamic. Autocenzura care a funcţionat la Opera din Berlin unde Idomeneo de Mozart a fost scoasă din program de teama unor prezumtive reacţii înfierbîntate şi violente ale unor islamişti , constituie doar un exemplu al acestei fragilităţi europene se poate deduce din lectura comentariului care mai adaugă:”după publicarea caricaturilor lui Mohammed, a fost formulat un regret colectiv .Nici discursul papei Benedict al XVI-lea la Regensburg, atacat de fundamentalişti , nu a fost energic apărat prin contraargumente. Automutilarea Europei nu are nimic de-a face cu respectul faţă de religii ci ea este rezultatul fricii pe care i-o inspiră violenţa islamiştilor. Chestiunea convieţuirii Islamului cu democraţia nu se decide doar în Afganistan sau în Irak ci şi în metropolele europene. Acolo, comunităţile musulmane alcătuiesc societăţi paralele cu legi proprii „ - avertizează cotidianul spaniol, legitimînd astfel prin ricoşeu atît scadenţa cît şi oportunitatea conferinţei despre Islam organizată la Berlin.

Un profesor de islamistică încercînd să răspundă în paginile cotidianului KÖLNISCHE RUNDSCHAU la întrebarea de ce violenţa motivată religios a devenit un fenomen specific lumii islamice, îl cita pe un coleg egiptean care afirma: nu toţi musulmanii sunt terorişti dar 90% din terorişti sunt musulmani. Afirmaţia dă de gîndit şi din perspectiva luptei împotriva terorismului, misiunea din Afganistan fiind una din componentele fundamentale ale acesteia şi un grav subiect de dezbateri politice în Germania unde Bundestagul a decis prelungirea cu un an a mandatului Bundeswehrului în nordul ţării. Dacă pentru NATO misiunea din Afganistan se pune în termenii „ori totul ori nimic” aşa cum notează MÄRKISCHE ZEITUNG, nu mai puţin îngrijorător este că în ţara din Hindukuş scade în rîndul populaţiei acceptanţa angajamentului militar internaţional iar dacă pierderile în rîndul militarilor Bundeswehrului vor fi mai grave, şi în Germania s-ar putea ca sprijinul dat acestei misiuni să basculeze în refuz. HESSISCHE NIEDERSÄCHSISCHE ALLGEMEINE se distanţează de viziunile pesimiste asupra acestei misiuni insistînd asupra schimbărilor benefice survenite după răsturnarea de la putere în 2001 a regimului Taliban.Dimpotrivă TAGESZEITUNG din Berlin crede că angajamentul german în Afganistan s-ar înscrie într-o spirală a escaladării care ar duce spre război.Şi ce-i de făcut? NÜRNBERGER NACHRICHTEN conchide – „ a renunţa la misiunea din Afganistan nu constituie o alternativă. Dar Germania şi Uniunea Europeană trebuie să determine Washingtonul să realinieze priorităţile. Statele Unite cheltuiesc azi în domeniu militar în campania antiteroristă sume mai mari decît tot restul lumii:circa 500 de miliarde de dolari anual. Cine alocă acest buget exorbitant asigurîndu-şi superioritatea militară poate ceda uşor tentaţiei de a dispreţui instrumentele diplomatice şi economice ale politicii. Rezultatul ar fi dezastruos şi, fiindcă urmările nu le vor avea de suprotat doar Statele Unite ale Americii, îi revine nu în ultimă instanţă Europei menirea de a reclama cu toată hotărîrea modificarea acestui curs politic” .

Dar Europa mai are şi alte griji – de pildă crizele politice din estul Uniunii, asupra cărora se opreşte cotidianul britanic TIMES în ediţia sa de azi, din care citez: Obiectivul fundamental al Uniunii Europene a fost acela ca prin deschiderea frontierelor şi o creştere economică stabilă să elimine vechile rivalităţi de pe continent. Dar acum , noii membri ai Uniunii sunt ameninţaţi la ei acasă cu şomajul iar în străinătate cu resticţiile impuse pe piaţa de muncă. Din rîndul acestei mase de frustraţi îşi recrutează rapid naţionaliştii susţinătorii. Investitorii străini se sperie. Situaţia ne îngrijorează dar ea nu trebuie să ne ducă la disperare. Psihologia acestor societăţi a fost perturbată în timpul robiei comuniste iar restabilirea va fi dureroasă şi îndelungată” conchide ziarul britanic citat.