Ce prevede "Declaraţia de la Strasbourg"?

Una din principalele probleme ale conferinţei, din punctul de vedere al Franţei, a fost rezolvată de la bun început: Comisia Europeană nu va continua procedura de infringement împotriva guvernului de la Paris pentru expulzarea a sute de romi în România şi Bulgaria. Totuşi, procedurile de penalizare nu vor fi oprite definitiv, ci doar suspendate, spune comisarul european pentru justiţie, Viviane Reding.

"Franţa a reacţionat şi a promis că va face schimbări în legislaţia naţională. Vom închide "dosarul" însă abia atunci când schimbările legislative vor fi şi puse în aplicare. Proiectul de lege va fi înaintat Senatului de la Paris în ianuarie 2011, ceea ce înseamnă că noile norme vor intra în vigoare două sau trei luni mai târziu", a declarat Reding.

Rămâne de văzut dacă autorităţile de la Bruxelles vor lua măsuri împotriva Franţei pentru expulzările deja efectuate, însă la Strasbourg s-a discutat în primul rând despre actualele proiecte de integrare a romilor şi despre posibilele măsuri care pot fi luate pentru a le îmbunătăţi.

Secretarul general al Consiliului European, Thorbjorn Jagland, fost ministru de externe al Norwegiei, are deja idei concrete: "Dorim să iniţiem un program pentru şcolarizarea de mediatori care să faciliteze accesul romilor la şcoli, spitale şi instituţii publice. Mediatorul trebuie să fie veriga de legătură între romi şi societatea civilă. Deja de anul viitor am fi capabili să şcolarizăm 450 de mediatori. Am pregăti şi 1.400 de mediatori, dacă am avea fondurile necesare."

Însă, precum se ştie, prietenia se opreşte la bani. "Declaraţia de la Strasbourg"cuprinde multe principii măreţe, însă atunci când s-au discutat fondurile necesare, cei prezenţi s-au lansat din nou în dispute contradictorii. Unii participanţi au acuzat chiar guvernele naţionale de incompetenţă şi corupţie.

Rudko Kawczynski, reprezentant al organizaţiei romilor "European Roma and Travellers Forum", consideră că utilizarea fondurilor europene pentru integrarea romilor va fi o problemă greu de rezolvat, mai ales în România şi Bulgaria.

"Regiunile populate de romi sunt considerate a fi 'regiuni cu deficite în dezvoltare' şi sunt subvenţionate din fonduri europene. Dar după ce autorităţile locale obţin banii de la Uniunea Europeană, izgonesc romii care au trăit în regiune de sute de ani fără acte în regulă. Ceea ce înseamnă că aceşti oameni sunt expulzaţi cu bani europeni", spune Kawczynski.

Secretarul de stat francez Pierre Lellouche şi reprezentanţii romilor cad de acord într-un singur punct: ţările de origine ale romilor trebuie să sporească eforturile de integrare a acestora în societate. Pe această temă, Pierre Lellouche se declară indignat de poziţia adoptată de partenerul european România.

"Franţa plăteşte în fiecare an peste cinci miliarde de euro la bugetul Uniunii Europene iar din 2013 suma se va ridica la 7,3 miliarde. Pe de altă parte, România primeşte anual peste trei miliarde de euro de la bugetul european ca subvenţii. În perioada 2007-2013 România va primi în total 20 de miliarde de euro. O parte din această sumă trebuie atribuită integrării minorităţilor şi celor mai săraci oameni din societate. Ne aşteptăm ca aceşti bani să fie folosiţi în mod corect", solicită secretarul de stat francez.

În "Declaraţia de la Strasbourg" au fost reînnoite şi extinse promisiunile de ajutor pentru romi. De această dată, promit participanţii la conferinţă, promisiunile nu vor râmăne doar pe hârtie. Mai întâi se aşteaptă o reacţie a guvernelor naţionale, care trebuie să înainteze până în aprilie 2011 proiecte de ajutor pentru integrare pentru cea mai mare minoritate din Europa.

Autori: Jannis Papadimitriou/ Maria Pascu
Redactor: Ovidiu Suciu