1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Ce s-a schimbat după intrarea AfD în parlamentele germane

2 februarie 2018

De ce deranjează baticul unei avocate şi cel al unei femei de serviciu nu? Cercetătorii studiază transformarea survenită în atitudinea faţă de musulmani. Un factor important este ascensiunea formaţiunii de dreapta AfD.

https://p.dw.com/p/2s2rU
Deutschland Frauen mit Kopftuch auf der Straße
Imagine: picture alliance/dpa/W. Rothermel

Prin mişcarea populistă de dreapta Pegida şi prin AfD s-a organizat în societatea germană un rasism anti-musulman. Aceasta este concluzia cercetătoarei în domeniul rasismului Yasemin Shooman. În cadrul unei întâlniri cu presa a "Serviciului Media Integrare" desfăşurată la Berlin, ea a afirmat că o atitudine de respingere a islamului şi musulmanilor există de mai multă vreme în societatea germană.

Când în 2010 preşedintele federal de atunci, Christian Wulff, a afirmat că islamul face parte din Germania, el a provocat o vie dezbatere. Shooman a citat şi studii mai vechi din care reiese că 50 la sută din cei chestionaţi erau de părere că există prea mulţi musulmani în Germania. Iar AfD profită de această convingere.

Cu privire la motivele acestei atitudini de respingere, Shooman a prezentat două teze: în mod paradoxal există o legătură cu integrarea şi ascensiunea socială a minoritarilor. Baticurile femeilor musulmane nu au interesat pe nimeni atâta timp cât erau purtate de femeile de serviciu. Ele au început să deranjeze abia când au început să fie purtate de tinere cu studii superioare. Când moscheile erau încă ascunse în curţi interioare au existat mai puţine proteste decât acum, când au devenit vizibile în localităţile germane.

De ce delimitare?

"Avem nevoie de o dezbatere nouă pe tema rasismului", a solicitat Shooman. Aceasta nu trebuie să se limiteze la extremismul de dreapta ci trebuie să cuprindă şi centrul, fiindcă şi acesta a început să simpatizeze cu populiştii de dreapta, după cum au demonstrat rezultatele alegerilor.

Important ar fi de clarificat de ce funcţionează chestiunile identitare numai cu ajutorul delimitării, pierzându-se din vedere elementele comune. Ce funcţie îndeplineşte stigmatizarea? În ce măsură sunt musulmanii suprafeţe de proiecţie pentru adversitatea faţă de alte minorităţi sociale?

Musulmanii - arhetipul inamicului

Suleman Malik, purtător de cuvânt la nivel regional al comunităţii musulmane din Turingia a relatat despre controversa privind edificarea unei moschei la Erfurt, care a fost încurajată şi de AfD şi de mişcarea de apărare a identităţii germane. Cu câteva zile în urmă liderul AfD din Turingia, Björn Höcke, a chemat la o demonstraţie de masă, vorbind despre o necesară "dezislamizare a Germaniei". Între demonstranţi au fost şi nazişti militanţi", a relatat Malik.

Yasemin Shooman a evidenţiat că în părţi ale AfD se răspândeşte o inversare a raportului călău-victimă. Se vorbeşte între timp despre un "jihad al naşterilor", adică despre o cucerire a Europei de către islam cu ajutorul numărului mai mare de naşteri. În fapt, securitatea musulmanilor nu mai este, tot mai frecvent, garantată, potrivit lui Shooman. 91 de atacuri asupra moscheilor au fost înregistrate în 2016 în Germania.

Musulmanii sunt supuşi din partea dreptei politice unui "rasism de factură modernizată". Acolo unde se scanda pe vremuri "străinii afară" acum se cere expulzarea musulmanilor. Rasismul a fost modernizat pentru a putea câştiga adepţi şi în centrul societăţii, susţine Shooman.

AfD trebuie cântărit în funcţie de acţiunile sale

"Opoziţia nu funcţionează decât prin dialog", a declarat Suleman Malik, care a relatat despre o întâlnire avută cu preşedintele AfD, Jörg Meuthen. A fost o dezbatere pe teme concrete. Nu toţi membrii AfD sunt extremişti de dreapta, a spus Malik. Formaţiunea trebuie cântărită în funcţie de acţiunile sale.

Shooman s-a declarat mai sceptică, mai ales că orice dezbatere este instrumentalizată de populiştii de dreapta, care adesea o transformă într-un scandal. Este important de constatat ce scop urmăreşte o astfel de dezbatere. Se doreşte găsirea unei soluţii comune? Se doreşte obţinerea de noi argumente pentru o nouă stigmatizare? Ea a subliniat că nu trebuie subestimat efectul unor anume afirmaţii în rândul copiilor şi tinerilor. Dacă se spune că în Germania există prea mulţi musulmani care este concluzia? Shooman a calificat procedeul drept "lecţie de demagogie".

Kay-Alexander Scholz