Ce va face Opoziţia?

Ce ar face opoziţia actuală dacă ar ajunge la guvernare? Iată o întrebare importantă şi care depăşeşte preocupările electorale. Răspunsul nu poate fi dat cu precizie, din foarte multe motive, dar felul în care gândesc liderii Opoziţiei reprezintă un indiciu important.

Fostul prim ministru Adrian Năstase a expus pe blogul său personal câteva idei generale privitoare la conduita pe care ar trebui să o adopte statele europene în contextul crizei actuale şi apoi despre perspectiva românească.

Stimulat de conferinţa susţinută la sfârşitul săptămânii trecute la BNR de către Etienne Davignon, preşedintele grupului Bilderberg şi de către Richard Haass, preşedintele Consiliului pentru Relatii Externe din SUA, un think-tank american, Adrian Năstase a expus un punct de vedere, care cel puţin ca ton nu se regăseşte în dezbaterea curentă.

Este de remarcat în primul rând că liderul social-democrat se pronunţă pentru o politică de maximă prudenţă bugetară. În opinia sa, politica europeană ar trebui să se conducă după două reguli stricte: „de-a lungul unui ciclu economic, bugetul trebuie să fie echilibrat sau chiar să se obţină un excedent bugetar” şi în al doiea rând „guvernul ar trebui să se împrumute numai pentru a face investiţii, şi nu pentru a acoperi cheltuielile curente”.

Iar de aici fostul premier trage anumite concluzii şi pentru situaţia românească. Pornind de la ideea că ţările cu datorii nesustenabile vor fi mereu cele mai vulnerabile în faţa crizei, Adrian Năstase propune o politică mai severă decât ar lăsa se creadă dezbaterile publice curente.

În opinia sa, guvernul ar trebui ca în următorii ani să se abţină de la prea multe împrumuturi şi să facă suficiente economii, în aşa fel încât deficitul bugetar să ajungă în 2016 la 0,5% din PIB, iar datoria publică să fie plafonată la 40% din PIB.

Aşadar, oricât ar părea de respingător pentru partizanii înfocaţi ai ambelor tabere politice, Opoziţia şi Guvernul nu gândesc foarte diferit problematica deficitelor, diferenţa fiind că Opoziţia nu vede cu ochi buni fixarea limitelor prin Constituţie.

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, spunea de altfel recent că ar trebui renegociat deficitul statornicit în negocierile cu FMI, deoarece estimările legate de creşterea economică au fost prea optimiste. USL ţine aşadar să-şi păstreze libertatea de a acţiona în funcţie de împrejurări şi s-ar putea să rezide aici o diferenţă mai importantă decât pare la prima vedere.

În orice caz, atât Guvernul cât şi Opoziţia par să accepte deopotrivă linia dominantă astăzi în UE şi care se pronunţă pentru reducerea cheltuielilor publice şi înăsprirea regulilor de supraveghere comunitară. Nu sună bine în discursul unui social-democrat, mai ales a unuia aflat în opoziţie, dar fostul prim-ministru Adrian Năstase se pronunţă la rândul său pentru un program de austeritate, chiar dacă el este dublat şi de alte măsuri menite să dea mediului privat din economie mai multe speranţe.

Nu este însă ceva neobişnuit. În definitiv, guvernul de la Atena, care pune în aplicare o reducere importantă a cheltuielior sociale, este unul de stânga, iar PDL, care se defineşte astăzi cu tot mai multă insistenţă ca partid de dreapta, a venit la putere promiţând creşterea salariilor şi pensiilor. După cum se vede, un partid care ignoră realitatea va sfârşi mai devreme sau mai târziu să se supună ei cu toate costurile de rigoare.

Autor: Horaţiu Pepine
Redactor: Ovidiu Suciu