Ce înseamnă „de bunăvoie”?

Întoarcerea a fost o cursă cu obstacole: pe aeroportul din Timişoara, romii şi-au croit cu greu drumul printre jurnaliştii insistenţi, înjurând dezamăgiţi. Unii dintre ei îşi acopereau faţa cu mâinile, pentru a nu fi filmaţi. Thomas Roser, autorul articolului din ziarul berlinez Die Welt a asistat la aceste scene şi îl citează pe unul dintre romii întorşi în ţară, oficial, „de bunăvoie”, care se întreabă descurajat: „Ce înseamnă, oare, de bunăvoie?”

Thomas Roser prezintă succint povestea bărbatului originar din Oradea. Tatăl a patru copii a stat peste trei ani într-un cartier sărăcăcios de la periferia Parisului, unde şi-a întreţinut familia adunând gunoaie şi resturi. A acceptat banii acordaţi de autorităţile franceze în schimbul reîntoarcerii în România „pentru a avea măcar ceva” , dar în ţară n-are nici locuinţă, nici serviciu.

„Un semn cât se poate de prost pentru Europa”

Atitudinea francezilor faţă de romi este „un semn cât se poate de prost pentru Europa”, contravenind „ideii europene”, a subliniat Ion Goracel de la Centrul regional pentru integrare socială din Timişoara. Statele occidentale ale Uniunii Europene nu au fost pregătite pentru acest „efect secundar” al extinderii spaţiului comunitar, consideră sociologul timişorean, citat de Die Welt. „În Europa trăiesc în prezent aproximativ 10 milioane de romi. Este inacceptabil ca aceşti oameni să fie trataţi drept europeni de mâna a doua”, a mai opinat Ion Goracel.

Articolul mai consemnează că situaţia romilor din fostele state comuniste s-a înrăutăţit după căderea Cortinei de Fier, datorită schimbărilor radicale pe care le presupune tranziţia spre economia de piaţă. În plus, partidele extremiste încearcă să se profileze pe seama romilor, în special în Ungaria, mai notează jurnalistul german.

„În România, rasismul are o anumită tradiţie”

Din păcate, întrebarea de ce romii nu văd nicio perspectivă în România, lipseşte de obicei din dezbaterile purtate la Bucureşti, a opinat Cristian Pârvulescu, directorul asociaţiei Pro Democraţia, citat de cotidianul berlinez. „În România, rasismul are o anumită tradiţie – chiar şi în rândurile bisericii ortodoxe”, iar politicienii marginalizează problemele minorităţii, a mai declarat Pârvulescu pentru Die Welt.

Analistul mai consideră că partidele creştin-democrate din Europa s-au îndepărtat prea mult de valorile lor tradiţionale, propagând în tot mai mare măsură o politică discriminatorie faţă de minorităţi. În plus, expulzarea romilor de către autorităţile franceze riscă să alimenteze forţele rasiste din România, „o ţară în care democraţia nu s-a consolidat încă”, a mai precizat Pârvulescu pentru Die Welt.

Autor: Alexandra Sora

Redactor: Laurenţiu Diaconu-Colintineanu