Ceasul despărţirii şi al separatiştilor

De islamiştii de comună primitivă care au ucis sălbatic mii de oameni şi au răpit recent sute de fete, le-au convertit la religia islamică şi ameninţă să le mărite cu forţa, scandalizând, într-un târziu, întreaga lume, scriu, mai nou, pe larg, nu doar ziarele americane.

Unele dintre cele vesteuropene s-au despărţit şi ele de propria lor indiferenţă şi tăcere faţă de crimele în masă ale inumanei grupări teroriste nigeriene, care a declarat război democraţiei, creştinilor nigerieni şi întregului Apus, numindu-se „Boko Haram – educaţia occidentală e păcat”.

Pe malul răsăritean al Atlanticului se atrage atenţia asupra neobişnuitei intervenţii în favoarea fetelor răpite, a soţiei preşedintelui american, Obama. Neue Zürcher Zeitung publică o fotografie înfăţişând-o pe Michelle Obama, cu o pancartă în mână, prin care, tristă şi îngrijorată, prima doamnă a SUA cere să se aducă fetele acasă.

"Campania împotriva grupării Boko Haram a devenit globală”, titrează cotidianul elveţian. Ziarul acuză însă şi autorităţile nigeriene de încălcare multiplă şi sistematică a drepturilor omului în lupta contra teroriştilor islamişti şi a simpatizanţilor lor.

Boko Haram, mai scrie corespondentul din Nairobi al ziarului elveţian, „se află, din punct de vedere militar, sub presiune, combatanţii ei fugind care încotro. Ca luptătorii de gherilă din alte ţări africane, bunăoară cei de odinioară, din Liberia, teroriştii se folosesc de fetele răpite ca sclave sexuale şi le obligă să le gătească ori să presteze alte servicii, de pildă să susţină contrabanda cu arme, ascunzând sub fustele lor largi puşti şi explozive”.

Die Welt deplânge „eşecul Nigeriei”, după cum îşi titrează editorialul ziarul berlinez, un naufragiu care a înlocuit un potenţial succes, devreme ce marea ţară africană ar avea toate datele să-l repurteze după ce tocmai a depăşit, ca putere economică, Africa de Sud. În schimb, „istoria celor 200 de fete răpite de secta extremiştilor islamişti e una a eşecului preşedintelui nigerian Goodluck Jonathan”, afirmă editorialistul berlinez.

Fiindcă au trecut ani de când islamiştii au început să-şi radicalizeze şi să-şi militarizeze activităţile, terorismului lor căzându-le victime peste 6.000 de oameni. Or, guvernul de la Abuja a luat primele măsuri de apărare cu o enormă întârziere, acceptând abia după tergiversări îndelungate ajutorul SUA, Marii Britanii, Franţei, Chinei şi Spaniei, care s-au oferit să ajute la depistarea fetelor răpite. Comentatorul conchide cerând un program de dezvoltare economică a nordestului musulman al Nigeriei, o zonă a cărei sărăcie ar alimenta, potrivit ziaristului berlinez, recrutările efectuate de islamişti.

Spaţii ample continuă să se acorde şi „cererilor separatiştilor de anexare”, de către Rusia, a estului Ucrainei. „Moscova îi întăreşte pe separatişti”, titrează Süddeutsche Zeitung, care semnalează reacţia Kremlinului la pseudo-referendumurile din Lugansk şi Doneţk. Potrivit oficialităţilor ruse, aceste consultări electorale ar fi fost „expresia voinţei populare", în timp ce UE le califică drept ilegitime, iar răsculaţii revendică alipirea la Rusia.

Die Welt consemnează că UE se decide să adopte noi sancţiuni, în timp ce diplomatul german, Ischinger, e trimis de OSCE să organizeze în Ucraina o masă rotundă cu participarea taberelor angrenate în conflict. Varii observatori recunosc că plebiscitele pentru „autonomie” au constituit, juridic cel puţin, o „farsă”, după cum le-a descris guvernul de la Kiev.

Totuşi, „e ceasul separatiştilor”, susţine, în reacţie, editorialistul ziarului german Frankfurter Allgemeine Zeitung. Ucraina ar fi ajuns, potrivit cotidianului conservator din Frankfurt, în pragul "scindării şi pulverizării" teritoriale, deşi Rusia n-ar mai fi acţionat "ca în Crimeea" şi ar "vrea să evite sancţiunile economice".

Totodată, Moscova cere să se ia în serios pretenţiile secesioniştilor rusofoni. Cum s-a raportat în schimb Rusia însăşi la separatiştii proprii şi cât de „brutal a fost răspunsul” Kremlinului s-a documentat edificator în cele două războaie cecene, aminteşte acelaşi ziar.

Care mai reflectează şi asupra proximei "federalizări" a Ucrainei, revendicate de oficialii ruşi. Ea va constitui probabil tema discuţiilor la masa rotundă ce-ar urma să fie moderate de diplomaţii germani. Ziarul conchide, nu fără o amplă îngrijorare, că „geografia politică a Europei răsăritene se modifică într-o viteză ameţitoare, dar nu într-o manieră civilizată, ci la modul obraznic”.