Cehia dă din nou frisoane UE

Diplomaţi cu experienţă afirmă că lucrurile vor fi de această dată chiar mai complicate decât în Irlanda, unde va avea loc un al doilea referendum în toamnă, sau decât în Polonia, ţară al cărei preşedinte, Kaczynski, nu a semnat până acum Tratatul de la Lisabona. Chiar dacă Senatul Cehiei va vota tratatul în cauză, procedura de ratificare ar putea să mai dureze mult timp.

În Camera Superioară a Parlamentului de la Praga se supune la vot, mâine, Tratatul de la Lisabona. Jiri Dienstbier, fostul dizident şi ministru de externe este optimist. El afirmă că votul decisiv a fost amânat un an de zile de Comisia pentru Politică Externă a Senatului, de teama unui eşec; acum însă a venit momentul oportun.

Dienstbier apreciază că se va întruni majoritatea de trei cincimi necesară. Chiar şi unul dintre cei trei comunişti din Senat va vota pentru, social-democraţii şi creştin-democraţii nu fac niciun secret din susţinerea pe care o oferă tratatului. Incertă rămâne doar opţiunea senatorilor partidului ODS, care formează cel mai mare grup parlamentar din legislativ. ODS are 35 de senatori şi ar fi suficient ca numai 10 din ei să voteze pentru.

Nici adversarii declaraţi ai tratatului, cum ar fi senatorul ODS Jaroslav Kubera, nu mai sunt siguri că se vor aduna suficiente voturi negative. De aceea, el pregăteşte deja o a doua plângere a senatorilor, adresată Curţii Constituţionale. Senatorul a explicat: "Vom găsi şi la a doua încercare 17 senatori pentru a prezenta din nou Curţii Constituţionale Tratatul de reformă. Şi asta, imediat după votul din Senat. În plus, ne bizuim, bineînţeles, pe irlandezi."

Senatorul ODS priveşte Irlanda ca pe un exemplu pentru ţara sa. Prin respingerea Tratatului de la Lisabona, irlandezii au obţinut ceva, şi anume, UE a trebuit să-i mituiască, cum spune el. Senatorul Kubera este nemulţumit că Cehia a renunţat în timpul negocierilor de aderare la o serie de reglementări excepţionale. Acum, el crede că a sosit vremea revanşei.

Kubera se numără între senatorii care împărtăşesc poziţia preşedintelui Vaclav Klaus. Totuşi, Dienstbier crede că influenţa preşedintelui asupra senatorilor este în scădere: "Preşedintele face presiuni de doi ani de zile. El îşi are partizanii săi în ODS, dar numărul acestora se tot diminuează", apreciază el.

De altfel, această evoluţie se justifică. În urma unui vot de neîncredere în Parlament, guvernul condus de liderul ODS, Mirek Topolanek, s-a văzut nevoit să demisioneze. Adversarii lui Klaus cred că preşedintele a provocat demiterea guvernului. Apoi, prin solicitarea sa de formare a unui executiv provizoriu, el a acţionat la limita Constituţiei, spun juriştii.

Dat fiind că guvernul oricum va pleca de la putere, unuii senatori sunt mai puţin dispuşi să se poziţioneze împotriva acestuia prin respingerea Tratatului de la Lisabona.

Rămâne, cu toate acestea un risc: Nimeni nu poate exclude posibilitatea ca ratificarea Tratatului să eşueze în Senat. Nici chiar Dienstbier, care interpretează într-un mod cu totul original poziţia anti-europeană a preşedintelui Klaus. "Naţionalismul secolului XIX aparţine demult trecutului. Dat fiind că îl cunosc personal pe preşedinte, pot spune că el urăşte tot ce nu poate prezida. Cum ar putea el să sprijine integrarea europeană, dacă ştie că nu poate deveni un soi de ţar al UE?"

Chiar dacă Senatul ar ratifica documentul care ţine loc de constituţie a UE, pot să apară şi alte surprize. Pe lângă plângerea senatorilor învinşi, la Curtea Constituţională ar putea să ajungă şi o contestaţie a preşedintelui. Mai mult, preşedintele ar putea şi să refuze să-şi pună semnătura pe document. Iar faptul că în Cehia se vor desfăşura alegeri în octombrie complică lucrurile suplimentar. Campania electorală ascunsă a început deja şi UE ar putea deveni o temă centrală de dezbatere. Aşa cum stau lucrurile acum, liderii europeni trebuie să aibă răbdare şi nervi de oţel.

Autor: Gerwald Herter / Ioachim Alexandru

Responsabil de ediţie: Petre Iancu