Cel mai mare tîrg de carte - între ritualuri, tradiţii, inovaţii

În acest an, criza pe de-o parte, accelerata digitalizare pe de alta, au modificat sensibil soarta cărţii, a librarilor, dar şi modalităţile de creaţie, difuzare şi consum.

Totuşi, în zilele celui mai mare tîrg de carte din lume, aceste schimbări survenite în Galaxia Guttenberg rămîn aproape imperceptibile pentru marele public, mulţumit pur şi simplu să se bucure de „event-urile” incluse în program. Care şi de astă dată nu vor fi puţine.

Expozanţii sunt vreo 7300 la număr, provin din 100 de ţări iar vizitatorii vor atinge, conform prognozelor, cifra de 300000. Peste 1000 de autori şi 3000 de evenimente pun la grea încercare capacitatea de selecţie şi forţa de decizie a vizitatorului. 

Invitata de onoare este Noua Zeelandă, o terra incognita care are însă, literar vorbind, şansa de a fi anglofonă şi de a intra astfel durabil, pe scară largă şi fără prea multe bariere, în circuitul universal. Conform tradiţiei, ţara oaspete a Salonului nu este prezentă doar cu scriitorii şi editorii săi, ci şi cu o sumă de expoziţii, spectacole de teatru şi cinema. În acest din urmă caz, Noua Zeelandă, care trece drept o „putere cinematografică”, beneficiază de o şansă în plus spre a se impune atenţiei publicului.

Cartea electronică - un cal troian în bibliotecă

Cît despre şansele cărţilor pe suport tradiţional de a ţine piept puternicului val al digitalizării, acestea scad dramatic. Una din dovezile cele mai concrete, mai triviale, a acestei vulnerabilităţi o furnizează concernul IKEA, prin reducerea, în oferta anului viitor, a dimensiunilor rafturilor şi dulapurilor de cărţi.

E-book-ul este aşadar calul troian intrat în cetatea cărţilor. Cifra de afaceri la vînzarea de carte pe suport tradiţional a scăzut cu 4,7 procente, în timp ce la cărţile electronice ea a sporit cu 260%, ajungând în acest an la 175 de milioane de euro.

Organizatorii actualei ediţii a Salonului Internaţional de Carte, ceremonios inaugurat marţi, 9 octombrie în prezenţa ministrului federal de externe Guido Westerwelle şi a vicepremierului neo-zeelandez Simon William English, şi-au propus să mizeze pe conţinuturi în alegerea invitaţilor şi a temelor talk-show-urilor, a lecturilor publice sau dezbaterilor pe durata celor cinci zile ale Tîrgului.

Herta Müller, Martin Walser, romancierul american Richard Ford, îşi prezintă noile creaţii la Frankfurt. Li se alătură Cees Nooteboom, Donna Leon, Ingrid Noll şi încă mulţi alţii.

Ca de obicei, în suplimentele culturale editate cu prilejul Salonului de carte de la Frankfurt pe Main, marile ziare au operat deja o selecţie calitativă în cîmpul ameţitoarei oferte de carte. Televiziunea le oferă celor care nu se pot deplasa la tîrg şansa de a-i vedea pe scriitori, de a auzi ce au aceştia de spus.

Surprize şi suspans

Nu lipseşte nici suspansul de rigoare: în joia Tîrgului de Carte, Juriul Premiului Nobel pentru Literatură îşi anunţă decizia. Dar, deja în avanpremieră, unul din cele mai rîvnite premii literare a fost decernat: Premiul German al cărţii în valoare de 25.000 de euro, i-a revenit scriitoarei Ursula Kerchel în vîrstă de 64 de ani, pentru romanul „Reparaţia”, povestea unui judecător evreu refugiat din calea nazismului care, reîntors în Germania după prăbuşirea dictaturii naţional-socialiste, găseşte o cu totul altă ţară decît cea pe care o părăsise în condiţii atît de tragice.

Fiecare din cei cinci finalişti ai competiţiei pentru acest premiu este răsplătit cu 2.500 de euro.

Şi, tot conform tradiţiei, ultima  zi a Salonului de Carte este marcată de decernarea în cadru oficial şi solemn în incinta celebrei Paulskirche, a Premiului Păcii, atribuit de către Asociaţia Librarilor Germani. În acest an distincţia îi revine scriitorului chinez, disidentul Liao Yiwu, refugiat în Germania. Discursul pe care îl va rosti autorul, de mai mult ori întemniţat de potentaţii comunişti de la Beijing, este aşteptat cu nerăbdare.

Noi formule livreşti

Dar în spatele evenimentelor spectaculoase, publice, promoţionale, incluse în programul Tîrgului de Carte, mutaţii fundamentale se petrec în spaţiul virtual, datorate digitalizării. Frontierele dintre genuri dispar, statutul de autor, distribuitor şi consumator al textului se estompează.

Formulele magice ale noului univers livresc digitalizat sunt Crowdfunding şi Fanfiction. Prima rezidă în disponibilitatea autorului de a-şi lăsa finanţate noile proiecte de către utilizatori şi cititori. Cea de-a doua, în transformarea unor eroi, scene şi întîmplări bine cunoscute din cărţi „clasice”, precum Harry Potter, în ingredientele propriilor producţii „literare” ale unor internauţi.

Despre tendinţele beletristicii şi mişcarea de idei, profilate la Salonul de Carte de la Frankfurt pe Main, va mai fi însă vorba multă vreme de acum înainte, după ce porţile s-au închis în urma ultimului vizitator.