Cele trei candidate NATO, lăsate în suspans până la summit-ul de la Bucureşti
7 martie 2008
Principala problemă o reprezintă Grecia care reclamă cazul Macedoniei, mai exact faptul că nu este de acord cu numele ţării candidate, deoarece ar implica aceeaşi regiune aflată în nordul Greciei. Nu există veto în alianţa NATO fiindcă deciziile se iau prin consens, a precizat Jaap de Hoop Scheffer, secretar general NATO.
„Aş răspunde, alianţa NATO nu cunoaşte cuvântul veto. NATO şi „veto” se potrivesc. Este, şi am comentat asta la Atena acum câteva zile, o problemă care nu ţine de responsabilitatea NATO. Trebuie ţinut cont de faptul că există o ţară care aspiră la calitatea de membru şi una care este deja membrul al alianţei de ani buni. Sper ca de acum şi până la summitul de la Bucureşti să se găsească o soluţie pentru această problemă. Dar, ideea principală este că avem un aliat şi o ţară candidată. Nu este acelaşi lucru. Şi, mai presus de toate, NATO decide pe baza consensului. Nu există vot majoritar, deciziile se iau în unanimitate şi acesta este un principiu sacru în privinţa NATO.”
Adrian Ciroianu, ministrul de externe al României a afirmat la rândul său, că spiritul de bună vecinătate şi flexibilitatea să ducă la rezolvarea diferendumului dintre Atena şi Skoplie, legat de fostul nume al Republicii iugoslave.
Ministrul român de externe a reafirmat poziţia României şi cu privire la Georgia si Ucraina, ţări care speră să obţină la summitul de la Bucureşti Planul de Acţiune pentru Aderare (MAP - Membership Action Plan - n. red.) la NATO.
Adrian Cioroianu, ministrul de externe al României:
”Am subliniat din nou faptul ca noi susţinem extinderea NATO, la Bucureşti, cu toate cele trei state candidate, dar in egala măsura am susţinut ca parteneriatele dezvoltate de NATO in regiune sunt deosebit de importante şi poziţia noastră rămâne aceea ca NATO are nevoie de o abordare mai cuprinzătoare faţă de Balcanii de Vest. Am insistat asupra ideii că nu trebuie sa izolam Serbia, chiar dacă evoluţiile din ultima vreme, legate de dosarul Kosovo, au reprezentat puncte de interes pentru noi toţi. Totodată, am reiterat dorinţa noastră de a acorda MAP-ul Georgiei şi Ucrainei.”
Adrian Cioroianu a mai explicat partenerilor NATO că România este hotărâtă să contribuie la securitatea şi stabilitatea în Kosovo pe baza rezoluţiei 1244 a Consiliului de Securitate a Naţiunilor Unite. Asta nu înseamnă, a adăugat Cioroianu, recunoaşterea de către România a independenţei declarată unilateral de Pristina.