Centenarul FBI între mit şi realitate

Primii paşi, Biroul Federal de Investigaţii i-a făcut în lumea interlopă:supravegherea bordelurilor, lupta împotriva mafiei, a contrabandei de alcool în perioada prohibiţiei.

În 1908 cînd Charles Bonaparte, un strănepot al fostului împărat, a pus bazele instituţiei, în America încă nu exista încă o poliţie federală. Preşedintele Theodor Roosevelt schimbă radical situaţia. În 1935 FBI îşi primeşte adevăratul nume, alimentînd prin acţiunile, dintre care unele de calibru istoric ca şi prin agenţii săi, o adevărată şi durabilă mitologie…

După cel de-al doilea război mondial, deceniile cinci şi şase au marcat perioada de glorie a FBI datorată şi legendarului Edgar Hoover.

Numit în 1924 la şefia instituţiei,o conduce cu mînă de fier timp de 48 de ani sub mandatele a 8 preşedinţi. Cînd îşi dă obştescul sfîrşit , Hoover se afla încă în funcţie.

De altfel în anii 50 şi 60 el trecea drept unul din cei mai puternici bărbaţi ai Americii. Declanşează împotriva comuniştilor, a celor bănuiţi de a simpatiza cu aceştia, a militanţilor pentru drepturile omului şi împotriva discriminării rasiale, o ofensivă de proporţii. Chiar Martin Luther King i-a fost un ca „ un spin în ochi” vajnicului şef al spionilor în slujba „cauzelor bune”.

Agenţii FBI recurg la cele mai diverse mijloace de neutralizare şi anihilare a realilor şi presupuşilor duşmani: de la amplasarea microfoanelor secrete pînă la campaniile de presă. Aversiunea lui Hoover faţă de comunişti ia dimensiunile unei adevărate şi în parte, justificate fobii:

„Comuniştii au fost, sunt şi vor rămîne o ameninţare la adresa libertăţii, a idealurilor democratice, a credinţei în Dumnezeu, a modului de viaţă american”.

Peste 200 de categorii de delicte figurează astăzi în registrul FBI. Cu cei 30.000 de salariaţi şi cu un buget anual de 9 miliarde de dolari, FBI are datoria supremă de a asigura securitatea Americii şi a cetăţenilor ei. O misiune marcată de victorii şi eşecuri.

2001 a fost de două ori un an negru în istoria centenarului de-acum Birou Federal de Investigaţii. Agentul special Robert Philipp Hanssen este arestat după ce 22 de ani furnizase informaţii ruşilor. Cazul Hanssen a fost rezolvat în regie proprie şi prezentat ca o „victorie”.Trei luni mai tîrziu după condamnarea acestuia la închisoare pe viaţă, atentatele de la 11 septembrie dezvăluie naţiunii americane cît de vulnerabilă este platoşa propriei securităţi.

Investigaţiile ulterioare ale comisiei guvernamentale aveau să demonstreze şi cît de puţin pregătit a fost FBI pentru a face faţă primejdiei teroriste, cîte erori s-au strecurat în sistemele de comunicare, cîte informaţii s-au pierdut în labirintul birocraţiei sau au fost bagatelizate din cauza unor rivalităţi interne, deşi din 1998 apărarea anti teroristă devenise prioritatea supremă.

Un raport întocmit în 2002 a relevat că două treimi din analiştii FBI nu erau calificaţi pentru job-ul lor: insuficiente cunoştinţe de limbi străine, informaţii lacunare despre organizaţiile teroriste, absenţa unei documentaţii corespunzătoare privind islamismul radical.

La cei 100 de ani împliniţi deunăzi, FBI este „în formă” se autocelebrează public, ignoră criticile a căror ţintă nu a încetat să fie, nu se prevalează nici de elogiile de circumstanţă, văzîndu-şi imperturbabil „ de treabă”… care, în plină campanie anti-teroristă, este mai multă şi mai dificilă decît oricînd.