Cercetarea vs. gripa porcină

Fără a fi înregistrat, din fericire, un număr la fel de mare de victime, actuala gripă porcină răspândeşte un val de teamă în întreaga lume. Specialiştii, dar şi autorităţile, au avertizat cu privire la amplificarea unei inutile panici.

Cercetarea la începutul secolului trecut, aproape inexistentă

Cu certitudine, din cauza nivelului scăzut al cercetării de la acea vreme, pandemiile de gripă au lăsat urme adânci pe chipul secolelor trecute. Secolul 20 nu a fost nici el ocolit de astfel de plăgi. În 1968 de pildă, pandemia de "gripă Hongkong" a semănat spaimă şi a ucis un milion de persoane în întreaga lume. O altă pandemie de gripă s-a întâmplat în 1957, "gripa asiatică", a cărei statistică sumbră a numărat nu mai puţin de două milioane de victime - oameni maturi şi copii, deopotrivă.

Privită comparativ, cea mai mare pandemie de gripă a secolului 20, aşa-numita "gripă spaniolă" se deosebeşte de celelalte atât prin numărul victimelor pe care le-a lăsat în urmă, cât şi prin profilul celor răpuşi. De ce? Pentru că "gripa spaniolă" a ucis cu precădere oameni tineri. Zecile de milioane de oameni morţi din cauza acestei pandemii, aşază "gripa spaniolă" pe un nefast loc întâi în rândul plăgilor care au decimat omenirea, detronând, din acest punct de vedere, chiar şi temuta ciumă.

"Gripă spaniolă" americană

Originile denumirii de "gripă spaniolă" au legătură cu mass-media spaniole. Mai exact, deoarece presa spaniolă a fost prima care a pomenit de înfricoşătoarea gripă, pandemiei i-a fost atribuită denumirea, irelevantă de altfel, de "gripă spaniolă". Irelevantă pentru că virusul a apărut în Statele Unite, în anul 1918, într-o bază militară americană. Deplasându-se în Franţa, soldaţii infectaţi au dus cu ei virusul mortal, care mai apoi s-a răspândit pe tot continentul european şi în întreaga lume. Bilanţul aşa-numitei "gripe spaniole": între 20 şi 50 de milioane de persoane ucise. Într-un singur an.

La fel ca în trecut, şi astăzi, patogenii virali cu potenţial pandemic, apar din cauza "amestecării" virusurilor umane cu cele aviare sau porcine. Pentru sistemul imunitar uman, detectarea unui astfel de virus este imposibilă, motiv pentru care plaja lui de acţiune afectează nu doar persoanele bătrâne şi bolnave, ci şi pe cele tinere.

Războiul, factor favorizant al pandemiilor de gripă

Pe de altă parte, pandemiile secolului trecut au şi alte cauze, susţine Thomas Löscher, profesor la Clinica Universitară din München.

"O bună parte a lumii era afectată la acea vreme de război, astfel că alimentaţia oamenilor era deficitară. Tocmai de aceea, mulţi experţi susţin că dacă s-ar fi întâmplat astăzi, acele pandemii nu ar fi curmat la fel de multe vieţi omeneşti. La acea vreme nu existau nici medicamente, nici vaccine", spune profesorul Löscher.

Thomas Löscher este optimist şi în ceea ce priveşte recentul virus gripal mexican. El afirmă că anti-gripalele sunt capabile să trateze infecţia.

"Se poate spune că acest virus este sensibil la medicamentele pe care le avem. Există de asemenea prime indicii privitoare la posibilitatea tratării bolii încă din prima zi de la declanşarea acesteia. Cu toate acestea nu se ştie dacă tratamentul dă rezultate în cazurile grave", mai spune Löscher.

O nouă gripă spaniolă poate fi împiedicată, adaugă Löscher. Totuşi, în pofida medicamentelor disponibile, "gripa porcină" are toate şansele să afecteze mulţi oameni, conchide profesorul bavarez.

Autori: Anne Kleinknecht/Vlad Drăghicescu

Redactor: Robert Schwartz