Cercul vicios al administraţiei

Proiectul descentralizării este, potrivit anunţurilor oficiale, destul de avansat. Şcolile, spunea un oficial, ar trebui să-şi înceapă activitatea la toamnă sub un nou patronaj, acela al consiliilor locale. Rămîne de văzut dacă descentralizarea şcolilor se va putea face atît de repede, mai ales că profesorii manifestă destule temeri faţă de schimbare şi cer garanţii puternice că nu vor pierde drepturile cîştigate. Grevele recente au fost provocate tocmai de îngrijorarea profesorilor faţă de consecinţele descentralizării.

Mai puţin accidentate par să fie evoluţiile în domeniul Sănătăţii. Ministrul Ionuţ Bazac a anunţat că pînă la 1 iulie se vor adopta legile necesare « care vor intra în vigoare la 1 septembrie, astfel încît planificarea bugetară pentru anul 2010 să poată fi realizată în trimestrul trei, iar spitalele să poată trece, de la 1 ianuarie, împreună cu resursele financiare, direct în administrarea autorităţilor locale ».

În sfîrşit la Ministerul de Interne nu există sindicate care să protesteze aşa încît procesul descentralizării este foarte silenţios, chiar dacă cei ce vor fi încadraţi în Poliţia locală au şi ei temerile lor.

Se vede însă că nu doar cei care suportă direct efectele schimbării au anumite temeri, Guvernul avînd la rîndul său îngrijorări foarte serioase.

Aflat la Suceava, la o întîlnire cu primarii din judeţ, ministrul de finanţe, Gheorghe Pogea, a avut o atitudine paternalistă, avertizînd primăriile că vor trebui să fie extrem de atente cu administrarea banilor după încheierea procesului de descentralizare. "În primării, a cerut ministrul de finanţe, să fie oameni cîţi trebuie, dar instruiţi şi bine plătiţi. Altfel, descentralizarea se va transforma într-un insucces", a avertizat el.

Atitudinea ministrului trădează o (relativă) neîncredere în capacitatea consiliilor locale şi a primăriilor de a administra servicii publice mai complexe cum sînt şcolile sau spitalele.

El şi-a argumentat îngrijorarea, arătînd că în sectorul public a fost pînă acum un "jaf", construcţia unui drum într-o localitate putînd să coste de patru ori mai mult decît în localitatea învecinată.

Tonul ministrului de finanţe a actualizat o neîncredere mai veche, care a contribuit şi ea, alături de alte interese conservatoare şi inerţii locale, la crearea unui sistem centralizat de gestionare a fondurilor structurale. Se ştie că în România nu există regiuni de dezvoltare decît pe hîrtie şi că organismele care se ocupă de proiectele finanţabile din bani europeni sînt suspendate deasupra administraţiilor locale şi, pînă la urmă, subordonate faţă de Guvern.

Funcţionarea îndelungată a unui stat centralizat a întreţinut starea de minorat a administraţiilor locale, iar starea de minorat este invocată astăzi ca argument împotriva descentralizării. E un cerc vicios, pe care preşedintele Traian Băsescu şi guvernul Boc şi-au propus să-l întrerupă.

H.P. DW-Bucureşti