Cercul vicios al centralismului

Guvernul a declarat război administraţiilor locale rispitoare. Într-un proiect de act normativ, citat de Mediafax, se instituie sancţiuni împotriva primăriilor care fac datorii foarte mari. Ministerul de finanţe va bloca redistribuirea banilor către acele administraţii care nu respectă un plan de reducere a arieratelor şi de asemenea trezorieriile locale vor refuza să facă plăţi în contul instituţiilor rispitoare, cu excepţia banilor de salarii.

Măsurile acestea au fost luate după o constatare dramatică: la 30 iunie, autorităţile administraţiei publice locale înregistrau plăţi restante de circa două miliarde lei şi arierate de aproximativ 1,2 miliarde lei. Asta înseamnă că nu au fost plătiţi furnizorii, banii fiind între timp cheltuiţi pe alte lucruri, iar la un moment dat când situaţia va deveni critică i se va cere guvernului să intervină.

Situaţiile acestea nu sunt noi: mereu am auzit primari care strigau că şcolile şi spitalele au rămas iarna fără căldură, dar fără să poată explica convingător cum s-a ajuns în această situaţie. Şi, invariabil, partidul aflat la putere era politic vorbind constrâns să aloce bani, indiferent ce credea despre situaţia creată.

Guvernele au constatat de mai multă vreme că degeaba se străduiesc să ţină deficitele în limitele stabilite, dacă administraţiile locale fac cheltuieli nemăsurate. În ordonanţa citată se arată că: ”Aceste plăţi restante influenţează negativ deficitul bugetului general consolidat şi în acelaşi timp pune în pericol ţintele convenite cu organismele financiare internaţionale”.

În primăvara anului 2009, după primul acord încheiat de guvernul Boc cu FMI, a fost discutată limitarea cheltuielilor administraţiilor locale prin instituirea unor ”standarde de cost”. Primăriile de pildă nu mai puteau angaja decât un număr de funcţionari, dedus din numărul total al locuitorilor, de asemenea, sporurile erau limitate sau interzise. În practică însă, administraţiile locale au găsit căi de a ocoli aceste constrângeri şi cheltuielile au fost mereu mai mari decât se prevăzuse. Am remarcat atunci că situaţia de criză obligase guvernul să consolideze centralismul, în pofida tuturor promisiunilor de descentralizare.

Iar acum se întâmplă acelaşi lucru. Guvernul sporeşte controlul şi limitează încă o dată libertatea de acţiune a provinciilor.

Cu toate acestea, intenţiile guvernului sunt cât se poate de îndreptăţite. Pe de altă parte, este clar că lucrurile nu pot continua aşa la nesfârşit. Administraţiile locale sunt iresponsabile tocmai pentru că nu li se acordă o responsabilitate deplină. Fiind mereu dependente de guvern, bucurându-se de o autonomie pe jumătate, ele sunt tentate să profite de această situaţie.

În momente de criză, guvernul adoptă noi măsuri constrângătoare, limitând şi mai mult autonomia şi, în subsidiar, sentimentul responsabilităţii proprii. E un cerc vicios, care nu va putea fi eliminat decât printr-o reală descentralizare.