Cetăţeanul transparent
2 mai 2011
Deşi au trecut două decenii de la reunificarea Germaniei, nici acum nu se ştie cu exactitate câţi locuitori au vechile şi noile landuri, care este nivelul de educaţie a acestora sau cât de spaţioase sunt locuinţele pe care le ocupă. Ultimul recensământ a avut loc în fosta RDG în 1981, iar în fosta RFG în 1987.
La acea vreme, sute de mii de cetăţeni din partea de vest a ţării au boicotat acţiunea. Pe fondul experienţei istorice nefaste din perioada nazistă, se temeau de o colectare masivă a informaţiilor personale şi de un posibil abuz din partea autorităţilor. Printre altele, naziştii s-au folosit de statisticile realizate în anii ´30 pentru a-i vâna pe evrei. Astfel, existenţa unui "cetăţean transparent" a atras critici şi din partea multor grupări politice.
"După noua lege nu se poate spune în niciun caz că cetăţeanul are siguranţa unor secrete bine apărate", declara în mai 1987, în Bundestag, ecologistul Christian Ströbele.
Recensământul a fost precedat de înfiinţarea, în 1983 (anul în care de fapt ar fi trebuit să înceapă acţiunea) a numeroase iniţiative civice care se opuneau acesteia. Tot atunci, Curtea Constituţională recunoştea dreptul la autodeterminare informaţională, cu alte cuvinte, dreptul ca fiecare individ să poată decide când, cum şi cui acordă acces la datele personale.
În prezent, germanii nu se mai opun recensământului în număr atât de numeros. Conform unui recent sondaj de opinie, trei din patru germani - cu vârste cuprinse între 18 şi 29 de ani - sunt dispuşi să ia parte la acţiune.
"Recensământul populaţiei şi al locuinţelor reprezintă un instrument indispensabil în fundamentarea deciziilor adoptate în sfera politică şi în domeniul economic, la nivel local, regional şi naţional", afirmă Roderich Egeler, preşedintele Oficiului Federal de Statistică.
Dacă-i musai, cu plăcere!
Nu toţi cei aproximativ 82 de milioane de germani vor lua parte la recensământ. Chestionate vor fi opt milioane de persoane, alese aleatoriu pe criterii de vârstă, sex şi cetăţenie. Completarea chestionarelor, disponibile şi pe internet, nu este benevolă.
Cei care nu dau curs invitaţiei la recensământ sunt pasibili de amendă. Datele celorlaţi cetăţeni vor fi colectate de la birourile de evidenţă a populaţiei şi Oficiul forţelor de muncă. Obligaţi la completarea formularelor vor fi şi proprietarii de locuinţe selecţionaţi să ia parte la recensământ.
În luna aprilie a demarat o campanie de informare a populaţiei privind recensământul. Criticile nu au întârziat să apară, dar se menţin în limite normale. Există voci care susţin că stocarea datelor pe o perioadă mai mare de câteva săptămâni fără anonimizarea acestora ar fi prea riscantă.
Luând în considerare legislaţia europeană în care este prevăzută perioada standard de realizare a acestor statistici (10 ani), germanii vor trebui să se acomodeze cu recensămintele. Primele rezultate ale acţiunii de anul acesta sunt aşteptate în 2013. Costurile de organizare depăşesc 700 de milioane de euro.
Autori: Kay-Alexander Scholz, Claudia Ştefan
Redactor: Rodica Binder