Cetatea Eternă în aşteptare

În contrast cu „haosul ” provocat de mulţime, stabilirea datei la care se deschide conclavul care –l va alege pe succesorul Papei Ioan Paul al II-lea (18 aprilie) restabileşte principiul ordinii severe ce domneşte în Cetatea Vatican. O ordine care nu era nici ea ferită de tensiuni pînă în momentul deschiderii şi comunicării conţinutului testamentului. Aflăm din cele 8 pagini ale documentului că Papa Ioan Paul al II-lea ar fi intenţionat să demisioneze deja în anul 2000 cînd „un veac atît de greu era pe sfîrşite”. Redactat în poloneză, testamentul este alcătuit din fragmente redactate la perioade diferite, prima fiind ziua de 6 martie 1979. În 1982 Papa şi-ar fi dorit ca funeraliile să se desfăşoare în Polonia, dar în 1985 era decis să dea cardinalilor libertatea de a alege locul odihnei sale de veci. În testament Papa Ioan Paul al II-lea îi mulţumeşte Celui de Sus pentru sfîrşitul războiului rece fără izbucnirea unui conflict nuclear. Karol Wojtyla îşi mai exprimă în document dorinţa ca scrierile sale, însemnările personale să fie arse. Suveranul Pontif trecut în nefiinţă sîmbătă, 2 aprilie, mărturiseşte că nu lasă în urma sa bunuri pămînteşti, cît despre obiectele de folosinţă zilnică de care s-a servit, acestea vor putea fi „distribuite” după cum se crede de cuviinţă. Respiră din acest document o împăcare cu sine şi cu lumea, posibilă doar atunci cînd muritorii de rînd sau de rang îşi încredinţează întru totul destinele Divinităţii, rămînînd conştienţi şi responsabili de marele dar care le-a fost făcut: libertatea.

Păstrarea tradiiţiilor constituie neîndoielnic o garanţie a perenităţii, a trăiniciei unor comunităţi umane şi instituţii. La Vatican acest adevăr are o valabilitate absolută, relevată de modul în care se desfăşoară alegerea succesorului celui care a fost Papa Ioan Paul al II-lea. Trei sunt pilonii care au rezistat timpului, fundamentînd şi azi procedurile de alegere a noului papă: colegiul cardinalilor, cele două treimi şi conclavul. Ascensiunea lui Karol Wojtyla la Sfîntul Scaun a încălcat un principiu care şi el, cu o singură excepţie, ( în 1522/23 cînd Hadiran al IV-lea din Utrecht fusese ales papă) fusese respectat cu religiozitate: papa trebuie să fie un italian. De-acum înainte, cred unii istorici şi specialişti, totul este posibil.

Imposibil pare deocamdată pentru forţele de ordine şi pentru edilii Romei să mai poată exercita vreun control asupra milioanelor de perlerini. Autorităţile de protecţie civilă au apelat la credincioşi să se îndrepte direct spre oraşul universitar, iar localnicilor le-au solicitat să ofere adăpost, în măsura posibilului, pelerinilor. Situaţia va deveni şi mai critică vineri, cînd la funeralii participă şi 200 de şefi de stat şi de guvern. Ceremonia din Catedrala Sfîntul Pentru va fi oficiată în faţa înalţilor osapeţi . Mulţimea din afara Domului, de pe străzile Romei, va putea urmări ceremonia proiectată pe ecranele gigantice deja instalate.

În contrast cu această revărsare impresionantă de forţe umane, animate de un fluid spiritual – se află în pregătirea pînă în cele mai mici detalii a deschiderii conclavului la 18 aprilie. Capela Sixtină, unde cardinalii se vor întruni intra muros cu obligaţia nu totdeauna respectată de a păstra strict secret caracterul deciziilor şi dezbaterilor prealabile, este închisă accesului public. Deja jumătate din totalul cardinalilor au sosit la Roma. Congregaţia generală a cardinalilor s-a reunit şi azi pentru a cincea oară de cînd Sfîntul Pontif a trecut în nefiinţă. Încă în 2003, el declara că a „ales încă un cardinal, un demn om al bisericii, in pectore”.

Este vorba de cel care va participa la alegerea noului papă. In pectore este o formulă aproape magică, exprimînd motivaţia religios afectivă a opţiunii Papei. În procedurile foarte complicate de alegere a noului papă, şi un singur vot poate deţine un rol decisiv. Fiindcă pentru prima oară, în conclav este suficientă majoritatea absolută – dar numai după ce mai multe proceduri de vot au fost absolvite în cursul cărora rămîne valabil principiul celor două treimi, dar rezultatul nu are voie să fie o cifră divizibilă cu trei.

Procedurile înseşi, ca şi locul şi modul în care ele se desfăşoară, caracterul lor strict secret generează prin forţa împrejurărilor un spaţiu propice speculaţiilor şi interpetărilor de tot felul... realitatea prezentă este de cu totul altă natură. Azi la orele 22 Porţile Catedralei Sfîntul Petru se închis la orele 22 iar mîine, cînd Papa Ioan Paul al II-lea îşi va afla odihna de veci în grotele Vaticanului, sub temelia Domului , întreg mapamondul va fi din nou martorul forţei pe care o deţine spiritualitatea religioasă, într-o lume secularizată politic.